Planuri, programe, planificari aka Hartogaraie

Sunt la inceput de drum cu educatia in famile. Stiu ca asta vreau sa fac, dar zau daca nu-i zapacitor! Ce-i predau copilului, cat, de unde?

Sunt intrebari cu care se confrunta multe mamici din cate am vazut pe forumuri. Unele mamici din Romania, pe langa dilema generala mai au si problema compatibilitatii programei romanesti cu ceeace cer scolile umbrela din State. 

Stiu, stiu! Sunt mamici care pledeaza pentru unschooling, si fac homeschooling tocmai pentru a fugi de programa romaneasca. Acest articol nu este pentru ele :), este insa pentru cele care isi doresc un HS cat de cat structurat, si ar vrea intr-un anume fel sa nu piarda din ochi programa romaneasca - poate nu neaparat s-o urmeze indeaproape, dar sa stie "ce se cere" unui copil la acea varsta.

Deci, cu riscul de a plictisi pe unii, am sa incep cu detalierea unor termeni mai "tehnici".

Planul cadru

Planul cadru contine numarul de ore pe care o clasa il are per saptamana. Acesta se impart pe discipline. In Romania, planul cadru este impus de catre Minister si contine numarul minim/ maxim de ore pe saptamana pentru fiecare clasa in parte, precum si cate ore sunt recomandate pentru fiecare disciplina in parte [exista pe ici pe colo mici flexibilitati: spre exemplu la limba romana in cls. I sunt recomandate 7-8 ore pe saptamana, invatatorul fiind cel care decide la inceputul anului daca va avea nevoie de 7 sau 8 ore pt. aceasta materie].

Majoritatea disciplinelor sunt cuprinse in "trunchiul comun". Acestea sunt disciplinele care se studiaza obligatoriu in acea clasa. In afara de acestea mai exista si disciplinele optionale. 

Documentul cu planurile cadru pt. cls. 1&2 pe care il aveti in materialele download-abile cuprinde mai multe  variante de plan cadru, in functie de anumite particularitati de specific [cel general, cel pentru scolile cu predare in limba minoritatilor, pt. scoli de muzica si pt. scoli cu profil sportiv]

Cred ca pentru parintii care fac HS sub egida unei scoli umbrela ar merge de abordat ceva similar celui de-al doilea [cu predare in limbile minoritatilor, facand limba materna fie ea romana, maghiara, germana etc. la limba materna, si engleza in loc de "romana"], adaugand la optionale materiile gen istorie/geografie care la noi nu exista in cls. 1-2, spre exemplu. Pe de alta parte, e foarte posibil ca numarul de ore pe saptamana rezultat [22-24] sa para foarte mare. O sugestie ar fi ca "ora" sa  tina mai putin, eventual chiar 30 de minute [evident, este doar o sugestie, depinde de fiecare copil in parte, de interesul/ nevoie de "insistare" pt a acumula cunostinte pentru fiecare materie, etc] . Intr-o scoala obisnuita, cand ai 30 de elevi in clasa nu te poti adapta la ritmul fiecarui elev, sunt frecvente cazurile in care o mare parte dintre copii sunt tinuti pe loc pentru a nu-i exclude total pe cei cu un ritm mai lent. 

Programa scolara

Programa scolara e un document care descrie "oferta educationala" a unei anumite discipline. Ea este alcatuita pe un anumit tipar, pe mai multe sectiuni [fiecare, un element de "lingo" pe care il voi detalia probabil in alta parte]: nota de prezentare, obiective cadru, obiective de referinta, exemple de activitati de invatare, continuturi.

Mai pe intelesul tuturor, in programa scrie ce trebuie sa se predea. Dupa programa se elaboreaza si manualele, si programa este destul de obligatorie [cel putin in privinta elaborarii manualelor, fiecare detaliu din programa, pana la ultima virgula trebuie sa se regaseasca in manual]. In predare exista anumite elemente [in general cele notate cu asterisc in programa], care pot fi omise daca elevii nu au un interes deosebit pt. acea materie [sunt lucrurile gen "bonus", pt 10 plus cum era pe vremea noastra].

N.B.  In limba romana, ansamblul tuturor documentelor de tip programa care definesc pana la urma parcursul scolar al elevului se numeste curriculum. Deci, cand zicem curriculum in romana ne referim la programele scolare in primul rand. In engleza insa cand veti auzi curriculum, cel mai adesea se vor referi la materialele educationale in sine, la manualele folosite. 

Daca va intereseaza sa cautati mai mult pe net, niste echivalente aproximative pentru programa scolara ar fi  "standards" care pot fi national, state sau chiar local standards, mai exista ceva oarecum simiar, intre programa si planificare "scope and sequence" la americani sau "scheme of work" la britanici.

In sectiunea de download de azi veti gasi majoritatea programelor scolare in vigoare in Romania. Ele exista teoretic direct pe site-ul oficial al ministerului [edu.ro], dar sunt mai organizat prezentate pe http://curriculum2009.edu.ro.

Practic eu am mai organizat programele de pe aria curriculara Limba si comunicare, unde erau puse de-a valma si programe pentru limbile moderne, si cele pentru limbile minoritatilor, incat era greu de localizat chiar programa de limba romana. Dintre programele pt. limbile minoritatilor am pastrat doar germana si maghiara pentru ca am considerat ca sunt prevalente, dar daca doriti spre exemplu o programa de bulgara, turca sau croata, si chiar ebraica! ele exista pe site-ul mentionat. Am pastrat in selectia mea si programele de religie pentru toate confesiunile, stiind ca religia este un obiect important pentru multi dintre cei care vor sa faca homeschooling, si ca este vital ca fiecare sa-si urmeze parcursul propriilor convingeri religioase. Nu exista programe decat pentru religie crestina [diferentiata pe confesiuni], nu este nimic pt. musulmani sau cei de cult mozaic -  asta asa, ca o curiozitate :)

Ariile curriculare

Ariile curriculare sunt ca un fel de umbrele sub care sunt adapostite mai multe discipline inrudite. In Romania materiile sunt organizate pe 7 arii curriculare:

1. Limba si comunicare [aici veti gasi limba romana/ limba materna si limbile straine si, de ce nu, limbile clasice]

2. Matematica si stiinte [evident... matematica si stiinte]

3. Om si societate [religie, istorie, geografie, cultura civica]

4. Arte [educatie muzicala, educatie plastica]

5. Educatie fizica si sport

6. Tehnologii [pt cei mici abilitati practice - fostul "lucru manual", si cate vre-un optional de calculatoare]

7. Consiliere si orientare [o chestie care, nu prea se face caci am vazut ca are 0-1 ore in planul cadru; din ce vazut scanand cu privirea rapid programa, mi se pare ca se suprapune putin cu cultura civica dar s-ar putea sa ma insel]

Corelatiile dintre aceste arii curriculare romanesti si denumirile americane sau britanice sunt destul de evidente. Foarte confuzanta mi se pare alegerea americanilor care zic "Language Arts" la partea de scris/ citit/ literatura/ gramatica - adica cam ce facem noi la "Limba romana" [un pic cam hiperbolizanta denumirea, dupa parerea mea]. La polul opus in privinta alegerii denumirilor se alfla britanicii care numesc cam aceleasi continuturi prea simplist "Literacy" [adicatelea un soi de alfabetizare, fie ca faci bastonase in year 1, fie ca vorbesti despre Treasure Island de Stevenson in year 6]. Tot la capitolul "ciudatenii", britanicii numesc si aria curriculara corespunzatoare matematicii "Numeracy". O alta denumire generica apare la americani ca "Social Studies" -  asta e cam ce zicem noi c-ar fi "om si societate" plus "consilierea si orientarea", dar oricum social studies apare destul de frecvent la clasele mai mici, si in unele cazuri "dispare din peisaj" cand apar istoria si geografia. La britanici consilierea si orientarea plus ceva din civica plus ceva din educatia pt. sanatate de la noi se numeste PSHE (Personal, Social and Health Education).

Planificarea calendaristica a materiei. 

Orice profesor stie ca, odata cu inceperea noului an scolar vine si marea povara a "planificarilor". Tot soiul de documente trebuiesc "produse" si indosariate frumos, teancuri-teancuri, gata de a fi "luate la puricat" de orice autoritate. Pe scurt, planificarile sunt in mare o corvoada. Si asta din mai multe motive [le enumar, anecdotic doar]

1. ai 20 de ani de experienta la predat materia aceea. Stii manualele pe dinafara, oricum te adaptezi din mers la ritmul clasei. Ce rost mai are sa mai scrii a nu stiu cata oara in viata aceleasi fraze de lemn?

2. ai de planificat pentru o clasa de 30 de elevi. Pentru cine planifici? pentru cei care pricep din prima si pe urma se plictisesc daca tu stai mai mult la o lectie? sau pentru saracu' ala de nu se impaca deloc cu materia ta, si merge mai greu. Risti sa tii toata clasa pe loc pt. 3 elevi sau risti sa lasi niste elevi in urma, pierzandu-i irevocabil? 

3. la drept vorbind, nici nu-i cunosti prea bine de multe ori [think' profu' de muzica -  care are doar o ora pe saptamana, deci in medie vre-o 600 de elevi]. Problema - clasa x are mai multi din aia "fruntasi" - sau mai multi "codasi"?

4. trebuie neaparat sa urmezi niste formulare standard [ti le impune fie seful de catedra, directorul, fie inspectoratul, fie norma "social acceptabila".]. Adica nu poti sa-ti pui tu in pagina planificarea cum te-ar ajuta s-o urmaresti mai bine, ci altfel... "ca asa se face"!!!

5. eternul: fac planificarea, si ma trezesc in clasa ca jumate din ei stiau deja tabla inmultirii, ca i-au pus parintii sa invete peste vara [caz utopic... da ma rog :)]. Tu planifici pe cazuri artificiale si ipotetice, si situatia "din teren" te da peste cap.

Deci, se ajunge la concluzia "clara" ca planificarea materiei este o inutilitate, o pierdere de timp aiurea, si o hartogaraie birocratica. 

Si totusi, daca stai sa te gandesti bine... daca dai toate motivele de mai sus la o parte [caci in Homeschooling nici unul dintre ele nu este valabil - cu exceptia poate a ultimului, cand copilul merge mai repede sau mai incet decat sperai tu], plannificarile au sensul lor. Sunt bune tocmai daca ne gandim ca parintele care face HS de multe ori este la prima experienta cu materia respectiva, nu stie nici ce, nici cat ar trebui sa-i predea copilului si mai are  nevoie si de "suportul moral" care sa il asigura din punct de vedere academic "face ce trebuie".

Am atasat in documentele de mai jos cateva sample-uri: 

• doua "Scope & Sequence" de la Abeka - una generala si cealalta mai detaliata

• o "scheme of work" pentru Religie din UK

• unul cu o planificare HS, succinta si la obiect, apoi 

• o planificare pentru clasa I, dupa tipicul romanesc, dar nu varianta extrem de stufoasa. Nu e perfecta, dar e facuta pentru toate materiile, deci se poate arunca un ochi pe ea. 

• Un alt document, intitulat "Mapa invatatorului" e muuuult mai stufos, si contine tot soiul de hartogarii [evident, unele total irelevante pt. HS]. L-am inclus insa in ideea pentru ca in mare parte contine cam ce se asteapta autoritatile sa gaseasca la un "control la documente" cand vin intr-o scoala. Deci, daca sariti peste capitolul cu "datele personale" cam tot ce urmeaza in monstruozitatea de document este "cerut" cand vine o inspectie de sus. Nu zic acuma - Doamne fereste - ca-i musai sa ne apucam sa facem din astea si pt. HS, dar a fost o discutie foarte interesanta, dupa parerea mea, acum ceva vreme cand si Gabriela mai avea timp sa scrie pe aici [apropos pentru cei care nu stiti vestea buna, frumoasa familie a Gabrielei, alias Kyra, s-a imbogatit de pe 9 iulie cu un nou membru, Jason Alexander care cu siguranta o va tine ocupata multa vreme de acum incolo.] . Revenind, va recomand tuturor sa cititi articolul scris de ea Hartii, hartii, hartii si comentariile ulterioare. E foarte important!

• tot din categoria "sperietoare" e si documentul mentionat intr-unul dintre comentariile la articolul Kyrei - cel cu RODIS-ul. Nu va recomand sa-l cititi! :D . Cel putin nu acum, cand sunteti la inceput de drum in HS. L-am pus aici doar pentru ca el - in opinia mea - contine "hinturi" despre cum ar arata HS-ul daca ar fi legalizat si reglementat in Romania, si ce ar presupune o inspectie [ca nu trebuie sa ne "imbatam cu apa rece", daca va fi legalizat si reglementat, atuunci vor avea baza legala pentru inspectii cu siguranta!]. Doar un mic exemplu legat de evaluarea "nivelului atingerii standardelor educationale de catre elevi": 

• Se va evalua ce ştiu. ce înţeleg şi ce pot face elevii. Se va evalua nivelul de atingere a standardelor naţionale, acordându-se o atenţie deosebită standardelor la limba română, limba maternă, matematică şi ştiinţe, dar se vor prezenta rapoarte complete şi asupra celorlalte discipline care sunt inspectate.

Sursele de informare consultate [de catre inspectori in cazul unui RODIS]

■ Rezultatele la examene şi teste.■ Discuţii cu elevii.■ Caietele de teme şi de notiţe ale elevilor.■ Interviuri formale şi informale cu elevii■ Discuţii cu profesorii.■ Lucrări ale elevilor.■ Rezultatele la concursuri şi activităţi extracurriculare.■ Date colectate prin observarea lecţiilor. etc, etc, etc....

Materialele, mai putin starnitoare de efuziuni entuziaste, da totusi necesare! se afla aici.

Sper sa va foloseasca! 

M.

Update oct. 2013
Anul acesta s-au intamplat mai multe transformari, mai ales in ceeace priveste introducerea clasei pregatitoare in cadrul invatamantului primar. Au fost aprobate alte planuri cadru, care pentru clasa pregatitoare/ clasa I si a II-a arata destul de diferit de ceeace a fost pana acum. Se incearca o incercare de inter-disciplinaritate. Ideea e generoasa, dar nu stiu cat de bine va putea fi pusa in practica, pentru ca la noi invatatorii nu sunt obisnuiti sa lucreze pe unitati tematice.

Deci, arhiva pe care o veti descarca va contine partial documente din arhiva veche [in principal cele in limba engleza si cateva din planificarile si documentele legate de rodis si mapa invatatorului].

Update-ul pe 2013 contine:

• Planurile cadru si programele scolare in vigoare, noutatile fiind la clasele P, I si II. [am inclus si cls III si IV, care raman neschimbate]. Am inclus si cateva exemple de programe din Curriculum la decizia scolii.
• De asemenea am inclus si o planificare din aceasta noua "pluridisciplinara", care se vrea pe unitati tematice [nu prea cred ca s-a inteles ce-i cu unitatile astea tematice, adica din ce vad planificarea e tot la fel facuta cu limbajul de lemn specific, numai ca e aranjata in pagina diferit, denumirea "unitatilor tematice" fiind total generica si aleatoare gen "Strumfii scolari" - unde btw... lectura principala este "Scufita Rosie'... mi-e greu sa intrevad cum s-or incadra strumfii in toate activitatile alea descrise acolo, dar ma rog, poate sunt eu carcotasa, si omu' s-a gandit la tot soiul de fise matematice de numarat caciuli de strumfi.... si de adunat frunze de toamna in forma de strumfi la "Elemente intuitive privind Pământul: Toamna. Activități toamna"]
• Ordin al ministrului privind evaluarea la finalul clasei pregatitoare [ce trebuie sa stie, cu tot cu tabelele de bifat]
• Un fisier mai vechi, din 2003 legat de niste Standarde de evaluare la finaluri de ciclu [clasa a IV-a, a VIII-a si a XII-a]
• Un fisier in Engleza, cu un sample dintr-un Planner al profesorului care poate fi folosit ca idee si pentru planificari HS 

Cam atat nou... fisierul poate fi descarcat aici. Sper sa va foloseasca!

Despre Homeschooling

Dupa ce am terminat seria de enciclopedii Britannica am avut o saptamana de hiatus, in principal pentru ca am fost plecata, dar si pentru ca am ramas iarasi in pana de idei....

Mi-ar fi tare de folos daca, dintre cei care aveti nevoie de materiale, mi-ati impartasi din lucrurile pe care ati vrea sa le vedeti aici pe site. 

Astazi m-am hotarat sa reiau cateva materiale postate la inceputul acestui blog, in acest articol - Despre Homeschooling - pentru incepatori. - la care voi adauga inca doua carti din aceeasi tematica. Descrierile pentru primele trei le gasiti in articolul vechi.

Cele doua materiale noi sunt:

Steven Veach - How to Homeschool (A Self-Teaching Approach)

Aceasta este povestea unei familii cu trei copii care s-a decis sa faca Hs. Prin faptul ca este o relatare directa, a situatiilor reale prin care au trecut ei si a solutiilor pe care le-au gasit, cartea este folositoare pentru cei care se afla la inceput de drum, sau care inca nu s-au hotarat daca HS este pentru ei sau nu. 

Chiar daca inca nu s-au scris astfel de carti si din perspectiva celor care fac homeschooling in Romania, cu toate problemele legislative si de curriculum ce decurg din acest aspect particular, totusi consider ca putem extrage inca destule lucruri folositoare din experientele celor din alte tari.

Capitolele tratate sunt:

Ch 1 Introduction 

Ch 2 Why We Decided to Homeschool

Ch 3 Our First Year 

Ch 4 The Self-Teaching Approach

Ch 5 What About a High School Diploma 

Ch 6 The Dreaded Topic of Socialization 

Ch 7 Sending Kids into the World 

Ch 8 A Book List - Sample 

Therese Huston - Teaching What You Don't know

Cea de-a doua carte nu este scrisa pentru parintii care fac homeschooling ci pentru cadrele universitare care, desi s-au specializat pe un anumit domeniu, ajung la un moment dat sa predea materii doar ttangential legate de pregatirea lor, sau uneori chiar fara nici o legatura cu acestea. Autoarea incearca sa demonstreze ca, in lumea academica actuala acest lucru se intampla destul  de frecvent. 

Am inclus aceasta carte mai ales pentru ca parintii care se gandesc la homeschooling sunt aproape terifiati de ideea ca vor fi pusi in situatia de a preda copiilor lucruri pe care ei nu le stiu. "Simpatic" este faptul ca acesta este un argument major pe care cei care se impotrivesc homeschoolingului il aduc in fata unor parinti si asa cuprinsi de griji: "Dar cum vei preda tu ceva ce nu stii mai bine decat un PROFESOR care a facut facultate pentru asta!?!" ... Ei bine, exista aceasta carte care va va arata "din interior", ca exista destule cazuri in care profesorii predau ceeace nu stiu, si asta nu la nivel de clasa a VI-a sau chiar liceu, ci la nivel universitar! 

Si daca stati sa va aduceti bine aminte, cei mai buni profesori nu erau cei care stiau doar feliuta lor de materie si nu puteai discuta nimic altceva cu ei. Practic, de la aceia "superspecializati", sansele erau ca nu prea ramaneai cu mare lucru, tocmai pentru ca aveau vederile prea inguste. Adevaratii profesori erau cei cu care ai fi putut discuta despre orice, aceia care reuseau intr-un fel sau altul sa se  apropie si de materii sau subiecte pe care nu le studiasera in facultate, sa faca legaturi. Ca sa nu mai vorbim despre faptul ca destule dintre materiile si subiectele care se discuta azi in scoli nu existau "pe vremea noastra"...

Iata capitolele acestei carti, scrise inteligent si chiar cu umor pe alocuri:

1 The Growing Challenge 

2 Why It’s Better Than It Seems 

3 Getting Ready 

4 Teaching and Surviving 

5 Thinking in Class 

6 Teaching Students You Don’t Understand 

7 Getting Better 

8 Advice for Administrators

Sper sa va foloseasca resursele pe care le gasiti aici. 

Hartii, hartii, hartii

Imi cer scuze ca nu am reusit sa postez lunea trecuta - suntem in plin santier acasa si programul meu zilnic seamana cu un carusel in plina viteza. Am corespondat in acest weekend cu cineva de aici, de pe blog, pe tema hartiilor necesare in caz de ”vizita” a autoritatilor.

Cum hs este inca practic ilegal in Romania, nu exista nici un fel de cerinte clare referitor la documentatia care sa dovedeasca faptul ca parintii asigura copiilor educatia garantata de stat in mod constitutional. Ca atare, noi nu facem decat sa speculam cu privire la ce hartii ar putea sa ne fie cerute la o astfel de ”vizita”. Vreau aici sa fac diferenta clara intre documente necesare echivalarii studiilor, si documente necesare justificarii procesului educational de zi cu zi. Desi cele necesare echivalarii se regasesc si in lista celor necesare zilnic, in cazul unui control, acestea din urma sunt mai complexe si necesita un efort permanent din partea parintelui implicat in hs.

In Statele Unite, exista diverse cerinte cu privire la documentatia pe care trebuie sa o aiba pregatita parintii in caz de control. Cerintele variaza de la stat la stat - sunt state cu o legislatie foarte permisiva, pe cand alte state au o lista destul de stufoasa de cerinte. Cu alte cuvinte, hs nu este vazut si tratat in mod egal pe intreg teritoriul SUA - el este legal pe intreg teritoriul SUA, dar legea si metodologia de aplicare difera de la un stat la altul.

 HSLDA (un site pe care va invit sa-l lecturati des) imparte statele americane in categorii de permisivitate, codandu-le dupa culoare de la foarte permisiv la foarte restrictiv. In categoria ”rosie” - foarte restrictiv - intra 7 state: North Dakota, Vermont, New Hampshire, New York, Pennsylvania, Rhode Island si Massachusetts.

Iata ce solicita aceste state de la familiile care practica hs:
- parintii trebuie sa inmaneze o scrisoare de intentie inspectaratului scolar local, anuntand intentia de a-si retrage copiii din sistemul de invatamant de masa (daca este cazul) si a practica educatia la domiciliu
- testari anuale de capacitate (Standford Achievement Test, Iowa Test of Basic Skills, OLSAT, California Achievement Test etc.)
- aprobare pentru curriculum-ul folosit
- in unele state parintele trebuie sa obtina sau sa aiba calificare speciala pentru a preda
- parintii trebuie sa accepte sa primeasca vizite regulate de la autoritati.

Tot aceste state cer urmatoarele documente (organizate intr-un portofoliu) in cadrul vizitelor/inspectiilor la domiciliu:

- catalog/condica de prezenta parintii trebuie sa aiba dovada scrisa ca au oferit copiilor cele 180 de zile de scoala stabilite prin lege. In acest caiet se trec si saptamanile de vacanta etc.
- lista cu materiile studiate, in functie de nivel. Parintii trebuie sa listeze in portofoliul educational al copilului toate materialele didactice folosite, precum si lista de carti pentru lectura suplimentara.
- exemplare din lucrarile copiilor pentru fiecare materie in parte. Unele inspectorate locale cer o anume cantitate de lucrari, altele cer doar o varietate din care sa reiasa clar nivelul copilului
- raport de evaluare: fiecare program de hs trebuie sa aiba aprobarea unui evaluator independent angajat de familia care doreste sa practice hs. Acestia studiaza portofoliul pus la dispozitie de parinti si intocmesc un raport in care se mentioneaza daca educatia primita de copil indeplineste standardele de calitate.
- teste standardizate de capacitate anuale. Rezultatele la teste trebuie atasate la portofoliu.

- fisa medicala - dovada vaccinarilor, control anual oftalmologic, ORL si stomatologic la anumite clase.

De ce am listat toate aceste documente? Daca in SUA, unde hs se practica in mod legal de atatia ani, sunt state care cer atat de multe hartii care sa ateste asigurarea unei educatii de calitate, in Romania, unde hs nu este inca in mod cert legal, cerintele ar fi cel putin la fel de restrictive. Ca doar traim in Romania...

Incurajez parintii sa se obisnuiasca de devreme sa documenteze cu mare atentie activitatea didactica. Daca la prescolari lucrurile sunt simple si nimeni nu ne omoara daca am sarit peste nu stiu ce cunostinte, la primar si gimnaziu, lucrurile stau altfel. Chiar si la primar oamenii sunt parca mai dispusi sa acorde o oarecare doza de incredere parintelui, dar de la gimnaziu incolo, increderea in capacitatea sau calificarea parintelui de a preda scade drastic. De aceea este necesara formarea unei rutine solide de documentare a programului educational. Eu notez orice curs optional, atelier de creatie, eveniment cultural si vizita facuta - le dau denumiri frumoase, ca sa sune bine, folosind astfel ”n” momente din saptamana ca si activitati speciale extra-curriculare. Oportunitatile de invatare sunt peste tot, nu doar cand suntem in fata unui caiet. Saptamanile acestea, spre exemplu, cu tot santierul de la noi din curte, am trecut in caietul de planificare ”atelier tehnologie” - copiii au vazut intreg procesul turnarii unei fundatii, au observat utilaje diverse si modul de functionare si au si participat la cateva operatiuni ca si ”asistenti”. De ce sa nu documentez o astfel de experienta intr-un mod din care sa reiasa valoarea educationala?...

Cu o acoperire solida de hartii, chiar si in situatia in care hs ar ramane ilegal in Romania, cred ca o familie ar putea sa faca fata unui control la domiciliu fara sa suporte consecinte. Dar pentru a face fata cerintelor statului, trebuie sa inveti sa vorbesti in limba lui si sa te familiarizezi cu tot ceea ce cauta statul de obicei cand investigheaza calitatea unui proces educational: ce curriculum folosesti, ce material didactic ai la dispozitie, iti sunt clare obiectivele pentru fiecare materie in parte, ai o planificare dupa care lucrezi, cine iti evalueaza copiii si prin ce mijloace, ce activitati suplimentare/extracurriculare oferi copilului si ce oportunitati de socializare?... etc...

Sper ca aceste informatii v-au fost cat de cat de ajutor. Pe saptamana viitoare!

Homeschooling-ul la varstele mici – Partea 1

Cand eram insarcinata in 4 luni cu fetita mea (cea mai mare dintre cei trei copii ai nostri), confectionam de zor jetoane, planse si tot felul de ”materiale didactice”, fotocopiam la greu caiete cu fise de lucru si carti pe care le imprumutam de la biblioteca sau de la alti homeschooleri si salvam pe calculator absolut orice material gaseam legat de educatia timpurie.

Cand fetita mea avea doar 3 luni, deja avea un program structurat de lectii inspirate din metoda Glenn Doman. Eram atat de pornita sa scot din ea fiecare picatura de geniu, ca nu ma gandeam daca ea, la trei luni, intelege ceva din ceea ce incercam eu sa o invat.

Cand fetita mea avea un an, s-a nascut al doilea copil si programul nostru zilnic s-a dat peste cap. Diminetile noastre au devenit  din ce in ce mai tensionate: eu obosita, nedormita, dar determinata sa nu pierd o ora de ”scoala”, fetita mea gata de orice altceva, numai de lectiile mele nu. La doar trei luni dupa nasterea baietelului nostru cel mare, am ajuns in plina forta la  epuizare totala – fizica si psihica. Disperata ”sa nu ratez viitorul” copiilor mei, am inceput sa studiez si altceva in afara de metode de a-ti transforma bebelusii in genii. 

Nu stiam ce mi se intampla – parte din ceea ce simteam puneam pe seama depresiei postpartum, parte pe seama sentimentului puternic de esec si neputinta de a mai continua sa-mi educ eficient copiii. Simteam nevoia de o schimbare, de o pauza. Incepusem sa ma gandesc la zilele linistite de dinainte de aparitia copiilor, cand eram la serviciu, conversand cu adulti si ocupandu-ma de treburi ”mai serioase”. Incepusem sa ma indoiesc ca o contabila poate face educatie acasa... Primul loc in care m-am refugiat pentru a cauta raspunsuri a fost in rugaciune. Simteam nevoia sa primesc un soi de semn ca sunt totusi pe drumul cel bun... Sau ca trebuie sa renunt si sa urmez o cale mai conventionala. 

Apoi au inceput sa apara raspusurile: unele dinspre grupul de mamici cu care ma imprietenisem, altele de la mamicile de pe un forum pe care il mai frecventez si astazi... Se pare ca nu eram singura care simtea toate aceste lucruri.  Am inceput sa citesc si alte carti si usor, usor, a inceput sa se faca lumina. O idee se contura din ce in ce mai clar, pe masura ce inaintam in experienta noastra de homeschooleri si in ani: invatarea are loc in cele mai neasteptate si mai nestructurate setari. Mai ales la varstele mici, invatarea nu inseamna de nici un fel fise de lucru, caiete si orar scolar regimentat – si acestea au rolul si rostul lor, insa ele nu trebuie sa abunde. Experientele reale, dobandirea  autonomiilor, dezvoltarea personala sunt competente care nu se capata prin completarea de fise de lucru.

 Astfel am descoperit grozavele activitati senzoriale din pedagogia Montessori – activitati pe care le-am aplicat cu succes si in munca mea de dascal, la gradinita, cu grupele de 2-4 ani. Dintr-o data, invatarea capata o alta dimensiune, iar copiii sunt total captati. Educatia timpurie are la baza jocul si el nu trebuie sa dispara nici atunci cand ”facem lectii”. Fara elementul de joc, de senzorial, de experienta persoanala de descoperire si explorare, nu exista invatare la varstele mici. Prescolarii isi pot concentra atentia timp de doar 10 minute la varstele mici, pana la maxim 40-45 minute la cei de 6-7 ani si nimic nu le capteaza atentia mai bine decat o activitate bazata pe joc. Multi adulti pun egal intre conceptul de joc si joaca libera, ”fara noima” – spun ei - a copilului. Desi din ambele rezulta o bogatie de experiente esentiale dezvoltarii copilului, jocul – ca principala modalitate de abordare a invatarii la varstele timpurii ofera parintelui libertatea de a crea ”lectii” in zeci de momente ale zilei, intr-o varietate de locatii, fara a fi necesar sa se fixeze un orar rigid sau sa se aseze un caiet/fisa de lucru in fata copilului. Cand am inteles aceste lucruri si am incetat sa mai privesc educatia timpurie ca pe un boot camp de formare de mici genii, am inceput sa regasesc bucuria in homeschooling si am putut merge mai departe.

Homeschooling - cat poate sa fie de greu?....

Mirelei ii plac comparatiile – culmea este ca imi plac si mie! Asadar am sa incerc sa raspund la aceasta intrebare printr-o comparatie.

As vrea – pentru cei care aveti deja copii – sa va propun sa mergeti inapoi in timp si sa va reamintiti cum a fost cand a aparut primul bebelus in viata voastra? Ati fost si voi, la fel ca si mine, disperati sa invatati tot ce era de invatat despre nastere, ingrijirea bebelusului, despre nutritie, imbracaminte, detergenti speciali, jucarii educationale, produse bio, etc. etc. etc.?... Cati dintre noi (in special mamicile) n-am petrecut  ore din noapte ingrijorandu-ne ca n-o sa stim sa-i facem baie, ca nu o sa stim cand ii este foame, cand il doare ceva, ca ar putea sa nu mai respire in timp ce noi dormim si nu am reusi sa-l salvam la timp?...

Cu toate acestea, studiind atatea carti, ascultand atatea emisiuni si citind atatea articole, ne linisteam spunandu-ne ca totul o sa fie in regula, pentru ca stim ce avem de facut... cel putin teoretic... Si apoi, intr-o zi, a aparut el... bebelusul! Si viata noastra s-a intors cu fundul in sus, multe din ceea ce credeam ca stim, s-au dus pe apa sambetei, teoria s-a dovedit a fi inutila in multe situații noi si neprevazute, a trebuit sa ne adaptam, sa fim creativi si sa ne impingem limitele umane la maximum... Si dupa toata framantarea noastra, cate din toate temerile noastre s-au adeverit?...

Cam asa este si cu inceputurile in homeschooling. Nu este usor, si in aceasta perioada de ajustare si adaptare a familiei la noul stil de viata, sunt destule persoane care renunta si se intorc la sistemul de invatamant de stat sau privat, concluzionand ca nu sunt in stare sa faca fata. Perioada de adaptatare insa, este atat de lunga pe cat ii permitem noi sa se lungeasca. Cu cat ne inchipuim ca scoala de acasa trebuie sa fie exact ca cea de la scoala, cu cat ne chinuim mai mult sa cream o clona a mediului scolar acasa, in timp ce balansam, ca intr-un act acrobatic la mare inaltime si munca si gospodaria si familia, cu atat perioada aceasta se prelungeste.

Daca pornim la drum insa, determinati sa ne relaxam, sa privim educatia ca pe o experienta pozitiva pentru intreaga familie, daca ne impartim sarcinile in familie, in asa fel incat fiecare sa duca o parte din povara gospodariei, daca invatam ca disciplina si consecventa (atat in tabara copiilor, cat si in cea a adultilor) sunt esentiale, dar nu inseamna neaparat rigiditate si legalism, atunci avem sanse sa ajungem sa zarim si luminita de la capatul tunelului: lucrurile incep sa se aseze, se instaleaza o noua rutina, se naste un nou set de valori si viata noastra de familie capata un nou sens si o noua directie.

Inainte de a alege un curriculum, inainte de a stabili un buget, un program zilnic, metode de evaluare etc,. trebuie sa stim si sa acceptam faptul ca viata de homeschooler este plina de schimbare, culoare, dinamism, experiente si sentimente unice si neegalate -- depinde de capacitatea noastra, ca adulti, sa avem mobilitatea si disponibilitatea sa ne adaptam, sa ne mulam la nevoie, pentru a permite tuturor acestor binecuvantari sa ne intre in viata si in casa, cu aceeasi lumina si bucurie cu care i-am primit pe fiecare dintre copiii nostri.

Despre Homeschooling - pentru incepatori.

Tocmai ma pregateam sa adaug niste materiale pentru matematica, dar am primit un email in care o mamica dorea sa se aboneze la resurse, dar in acelasi timp recunostea ca deocamdata este cam "debusolata", deoarece nu reuseste sa priceapa cum functioneaza HS.

Sincer, cred ca nimeni nu pricepe cu adevarat cum functioneaza HS, pana cand nu incearca asta! (Asa ca eu, nu pot decat sa-mi dau cu parerea de pe margine, din pacate - deocamdata).

M-am gandit insa ca poate ar fi utile niste materiale incepatoare - nu prea stufoase sau complexe despre ce si cum este Educatia acasa, vazuta de cei care o practica.

Intamplator cele doua carti oferite astazi chiar sunt gratis de-adevaratelea (printre cele foarte putine pe care le detin). Veti vedea ca de fapt sunt intr-un fel materiale promotionale pentru alte carti/ resurse/ business-uri pe care autorii sau editurile respective le detin, dar - spre deosebire de multe astfel de asa-zise carti - acestea chiar contin informatii utile.

Iata resursele pentru azi:

1. Homeschool With Confidence - am mai prezentat acest articol de curand, dar se incadreaza la aceasta tema, de succinta descriere a ideii de HS, si a diverselor temeri pe care cineva care doreste sa se apuce de asta le-ar putea avea.

Reiau descrierea pusa acum cateva zile pe celalat site: un articol din "The Old Schoolhouse" - o revista dedicata HS, foarte populara in USA. Articolul este foarte incurajator, pentru ca incearca sa demonteze pas cu pas mitul "super-mamicii" cu familia HS perfecta si cu casa imaculata la orice ora din zi.

Cel mai mult mi-a placut aceasta fraza: "We all have to confront these types of fears. Remember, God uses unlikely people to accomplish His will. God wouldn’t get any glory in it if you didn’t need His help. You don’t have to be perfect; you just have to be willing and trust God to take care of things." Cititi-l, nu e foarte lung... 

2. Complete-Homeschool-Guide. Cartea este mai mult o brosura de popularizare decat un ghid exhaustiv asa cum vrea sa para din titlu. Scrisa de Isabel Allen - o mamica a 4 copii cu care a facut HS - ea raspunde la anumite intrebari de baza pe care le-ati putea avea in cazul in care sunteti la inceputul drumului.

Iata cateva titluri din cuprins:

Este HS o optiune corecta (pentru mine, din punct de vedere legal, etc.), 

E prea tarziu sa ma apuc de HS acum? 

Oponenti ai HS. 

Diferite moduri de a face HS

Si daca eu n-am fost bun la scoala?

Legi HS

Tranzitia catre HS

Cum sa gasesti alti homeschooleri

Rutine pt. HS

Cum poti face sa fie mai usor pentru parinti?

Cum poti face sa fie mai placut pentru copii?

Cum te poate ajuta internetul?

Si cu socializarea, cum ramane?

Poate merge la facultate un copil educat acasa?

Fiecare dintre aceste titluri este tratat destul de pe scurt (cam pe 2 pagini maxim), brosura fiind in felul acesta usor de citit pentru a ne face o idee generala primara referitoare la ce inseamna HS. Anumite teme (in principal cele referitoare la legi, nu se refera si la situatia Romaniei, dar asta putem incerca sa clarificam in grupul nostru de discutii).

3. No Place Like Homeschool for the Holidays - este din nou o brosurica gratuita care prezinta ideile unei mamici referitoare la aspecte pratice ale Homeschooling -ului in apropierea (si chiar in timpul) sarbatorilor.

Pe langa sfaturi legate de organizare, contine si idei prin care putem integra in activitati legate de apropierea sarbatorilor invatarea pentru majoritatea materiilor (matematica, stiinte, istorie, geografie, lectura, arte, etc.), si cateva linkuri utile pentru a extinde ideile respective. Din cate am verificat eu cred ca doar un singur link nu mai functioneaza, restul sunt inca valabile. 

Sper sa va foloseasca resursele pe care le puteti descarca aici. 

Mirela

P.S. Inca astept sugestii pentru tipul resurse pe care le-ati dori postate si pentu ce nivel.