Maria Montessori

Am sa incep prin a va spune un lucru pe care probabil deja il banuiti. 

Eu sunt un soi de harciog, care strange tot soiul de lucruri - cat mai multe cu putinta - legate de anumite domenii care ma intereseaza. In engleza exista un termen, cu o conotatie oarecum peiorativa "pack rat", sau si mai rau "hoarder". Va amintiti emisiunile acelea ingrozitoare de pe cananlul Travel and Living cu acelasi nume "Hoarders", in care erau prezentati oameni care aveau atat de multe lucruri ingramadite in case incat nici macar nu mai stiau ce au acolo? Ei bine, daca in viata reala, incerc pe cat se poate sa imi limitez pornirile de a strange lucruri materiale [uneori mai cu succes, alteori... fara :) ], in ceeace priveste "posesiunile" virtuale - in speta carti si articole adunate de pe net, deocamdata sunt exact ca acei oameni...

Va intrebati probabil ce legatura are aceasta confesiune cu titlul articolului... Pai.... nimic, in afara de faptul ca duce la o alta marturisire: desi am adunat atatea carti pe care as dori sa le citesc, practic la majoritatea dintre ele am ramas doar cu dorinta, si cu speranta ca, intr-o zi, cand voi avea timp, voi sta pe indelete sa citesc tot ce-mi doresc sa stiu.

================

Acestea fiind zise.... urmeaza si disclaimer-ul: Despre Maria Montessori nu stiu aproape nimic. 

Evident am citit articole despre biografia ei, mai mult sau mai putin "picante", cum ar fi faptul ca a fost prima femeie medic din Italia, sau ca  a fost quasi-prizoniera de razboi in India, unde se afla in timpul dictaturii lui Mussolini, dar ca indienii si-au dat seama de potentialul sau si practic a lucrat libera si nestingherita acolo, timp de 13 ani, sau faptul ca, desi nu a fost casatorita, a avut totusi un fiu, Mario, pe care l-a abandonat - trimitandu-l sa locuiasca cu o famile straina, la tara - tocmai in anii decisivi ai formarii sale [dupa cum reiese chiar din cartile sale], pentru a-l "recupera" abia cand acesta era deja adolescent, folosindu-l mai mult sau mai putin drept "cobai" pentru experimentele sale educative referitoare la aceasta varsta. Nu-mi sta in fire sa judec oamenii, si cu siguranta circumstantele vietii fiecarui om nu fac munca lor de cercetare mai putin valoroasa. Iar in cazul Mariei Montessori, singurul care ar fi putut sa se planga - Mario - se pare ca nu a facut-o niciodata, ba mai mult, relatia dintre el si mama sa a parut intotdeauna una frumoasa, de colaborare, el fiind un continuator al muncii Mariei Montessori.

Dar despre metoda ei stiu foarte putine, si imi reprosez faptul ca nu am apucat sa citesc nici macar una dintre cartile ei de la cap la coada, si ca tot ceeace stiu despre metoda Montessori este de fapt ce au extras altii din gandirea ei. 

Maria Montessori si-a bazat metoda pe observarea atenta a copilului, de la cea mai frageda varsta. De asemenea unele dintre ideile sale isi gasesc izvoare si corespondente in scrierile lui Friedrich Froebel, si chiar a predecesorilor sai, Johann Heinrich Pestalozzi si Jean Jaques Rousseau.

Cercetarile sale au inceput in calitate de medic, cand si-a indreptat atentia asupra acelor copii pe care societatea si medicina timpului sau ii declarau "ineducabili". Printre primele sale principii este acela ca trebuie inceput prin educarea simturilor, si apoi trecut la educarea intelectului. Pentru a-i invata sa scrie si sa citeasca a inventat tot soiul de exercitii si modalitati de a-i stimula, prin crearea unui mediu inconjurator propice invatarii.

Datorita succesului obtinut cu copiii cu deficiente, Maria Montessori si-a continuat cercetarile, extinzandu-si metoda pentru folosul majoritatii copiilor obisnuiti, si in 1907 a deschis prima "Casa a copiilor" - un soi de gradinita, in acceptiunea moderna.

Din sistemul promovat de Maria Montessori se desprind cateva idei fundamentale:

• Educatia trebuie sa pregateasca copiii pentru viată - atat din punct de vedere intelectual, dar si emotional si fizic. 
• Copiii invata in mod activ, implicandu-se fizic, prin folosirea tuturor simturilor, inclusiv cel tactil, adesea neglijat in alte tipuri de invatare. De asemenea copiilor li se da ragazul de a progresa in propriul lor ritm, caci nu sunt permanent comparati cu cei din jurul lor. 
• Copiii invata cel mai bine pe cont propriu, motivatia lor fiind nevoia innascuta de a explora si de a descoperi. De aceea in sistemul Montessori nu exista recompense, nici directe - gen bomboane, promisiunea unor excursii sau petreceri -etc, nici indirecte - stelute, buline, calificative, note, premii. Motivatia invatarii trebuie sa vina din interiorul copilului, iar "recompensa" este chiar satisfactia indeplinirii unei sarcini, faptul ca a realizat ceva, ca a aflat ceeace isi dorea sa stie, ca a reusit sa foloseasca in mod practic lucrul pe care l-a invatat.
• Un mediu inconjurator "pregatit" de catre cel care ghideaza educatia va inlesni asimilarea cunostintelor, si va ajuta dezvoltarii copilului.  

O alta trasatura deosebita a sistemului Montessori este crearea unei "comunitati" de invatare, prin faptul ca nu exista clase segregate pe criterii de varsta, ba chiar mai mult sunt prevazute patru "planuri de dezvoltare", care constituie grupe cvasi-eterogene, corespunzatoare acestor paliere de varsta.

1. de la nastere la  6 ani
2. de la 6  la 12 ani
3. de la 12 la 18 ani
4. de la18 la 24 ani

Avantajele acestei abordari sunt atat legate de motivatia copiilor, care inteleg mai bine de ce trebuie sa parcurga anumite etape, pentru ca au posibilitatea sa vada "tabloul in ansamblu", dar si legate de dezvoltarea individuala diferita de la un copil la altul, si posibilitatea unora de a  "sari peste clase" la anumite materii, precum si a altora de a reveni asupra unor aspecte pe care poate nu si le-au insusit in totalitate. Nu in ultimul rand beneficiul unei astfel de abordari se reflecta si asupra formarii caracterului copiilor, prin incurajarea adevaratelor calitati de leader/ mentor mai degraba decat a mentalitatii de subordonare oarba intr-o ierarhie deja prestabilita.

=================

O adevarata introducere in sistemul Montessori probabil ca ar trebui sa fie formata dintr-o serie de articole, caci unul singur s-ar lungi extrem de mult. Oricum, scopul blogului meu este de a suscita interesul  asupra unor teme, mai degraba decat a oferi informatii exhaustive. 

De aceea, pentru astazi ma voi opri aici cu discutiile "despre...", si am sa va invit pe cei direct interesati sa cititi chiar cartile care au generat acest sistem educational atat de laudat si "ravnit" de multi dintre parinti.

Asadar, astazi, carti scrise chiar de Maria Montessori. [intr-un articol viitor voi include carti ale altor autori "despre metoda Montessori"].

Primele trei dintre ele sunt traduceri in limba romana, pe care le voi prezenta in ordinea cronologica a traducerii lor. 

1. Am ramas surprinsa - placut - sa descopar ca metoda Montessori a fost cunoscuta si popularizata in Romania inca din perioada interbelica. Un anume institutor din Iasi, C.V. Butureanu,  a tradus prin anii '20 doua volume din opera Mariei Montessori, sub titlul "Metoda pedagogiei stiintifice aplicata la educatia copiilor din Case-le dei Bambini". Am gasit volumul II, "Autoeducatiunea" in colectia dacoromanica - tradus intr-o savuroasa romana "de demult".

2. "Descoperirea copilului" este o alta carte tradusa in romana, de data aceasta in timpul perioadei comuniste. Pdf-ul cartii reproduce in facsimil editia din 1977, dar contine si paginile referitoare la educatia religioasa, care din cauza cenzurii comuniste fusesera omise. Daca treceti peste sentimentul manipulare din "tabelul cronologic" si studiul introductiv in care prezentarea autoarei insinueaza ca aceasta ar fi fost un exponent al crezului comunist [probabil acesta fiind pretextul sub care cartea a putut fi tradusa], veti gasi informatii destul de interesante, mai ales despre faptul ca in Romania interbelica a existat o adevarata "miscarea montessoriana". 

 

3. Cea de-a treia carte in limba romana, fundamentala pentru gandirea montessoriana, este Mintea Absorbanta, tradusa in 2006 de catre Asociatia Alternative Pedagogice. 

Urmatoarele carti sunt in marea majoritate in engleza plus inca doua in franceza, ordinea prezentarii lor fiind cea cronologica a traducerii/ aparitiei in aceste limbi. Maria Montessori si-a revizuit lucrararile in repetate randuri, si nu de putine ori traducerile contineau adaugiri fata de varianta initiala. 

1912 - The Montessori Method, Scientific Pedagogy as Applied to Child Education in the Children's Houses

Aceasta este traducerea din 1912 a cartii aparute in italiana 1909: Il Metodo della Pedagogia Scientifica applicato all'educazione infantile nelle Case dei Bambini. Cartea a fost revizuita in 1913, 1926, si 1935;  apoi din nou revizuita si retiparita in 1950 sub titlul La scoperta del bambino. In 1948 este revizuita si extinsa si editia in engleza sub titlul "The Discovery of the Child". [vezi si editia romaneasca din 1977 - Descoperirea copilului]

1913 - Pedagogical anthropology este editia in engleza a cartii aparute in  italiana in 1910 - Antropologia Pedagogica. Anterior existase o alta carte, publicata in 1903, sub un titlu similar, L'Antropologia pedagogica.

1914 - Dr. Montessori's Own Handbook a aparut initial in engleza, pentru ca abia in 1921 sa fie scoasa si editia in italiana, sub denumirea de Manuale di pedagogia scientifica.

1915 - My system of education si  The mother and the child

Acestea sunt doua brosuri publicate in urma prezentarii lor de catre Maria Montessori ca lucrari in cadrul unei conferinte in SUA, in August 1915.

1917 - The advanced Montessori Method - Vol I - Spontaneous activity in education

1917 - The advanced Montessori Method - Vol II - The Montessori Elementary Material

Aceste doua volume reprezinta traducerea in engleza a lucrarii din 1916, L'autoeducazione nelle scuole elementari. Volumul tradus de Constantin Butureanu in romana, "Autoeducatiunea", corespunde de fapt primul volum al editiei in engleza. 

Daca primul volum discuta premisele generale, filosofice ale sistemului, cel in de-al doilea volum se insista mai mult pe latura practica, strict legata de ce se preda si in ce mod, cu ce mijloace. 

1936 - L'enfant

Conform Wikipedia, aceasta carte a aparut initial in franceza, si in acelasi an a fost tradusa si in engleza ca The Secret of Childhood. In italiana a aparut abia doi ani mai tarziu, in 1938 sub titlul Il segreto dell'infanzia, totusi editia pe care o detin mentioneaza faptul ca lucrarea este tradusa din italiana...

1939 - The Erdkinder And The Functions Of The University

Aceasta este o brosura care a circulat initial ca material didactic editat de "Maria Montessori Training Organisation", folosit in instruirea discipolilor Mariei Montessori. Ideile au fost ulterior preluate in ultimele trei capitole din cartea De l'enfant a l'adolescent (1948). 

1948 - De l'enfant a l'adolescent

Aparuta in acelasi an si in engleza sub numele de From Childhood to Adolescence, si in 1949 in italiana (Dall'infanzia all'adolescenza) - [am aceeasi problema ca si la L'enfant cu identificarea primei editii, de vreme ce, si aici pe frontispiciu apare ca ar fi o traducere], cartea discuta anumite aspecte mai putin mediatizate ale sistemului Montessori,  in speta, ce se intampla dupa perioada echivalenta gradinitei si scolii primare. Supozitia mea este ca, daca la nivelul gradinitei si al scolii primare se pot face paralele cu sistemele scolii de mase, in legatura cu ce si cat invata un copil in aceste perioade [si aici ma refer la cuantificarile cerute obsesiv de sistemele de mase], dupa scoala primara este foarte greu sa continui educatia in sistem Montessori, fara a face o struto-camila, impanand doar programe standardizate de mase cu vreo 2-3 activitati "de tip Montessori". De aceeaa cred ca exista foarte multe gradinite Montessori, si mai putine scoli, iar licee, si mai putine, in unele locuri chiar inexistente [eu nu stiu de vreun liceu Montessori in Romania, spre exemplu, desi gradinite sunt nenumarate]. 

1949 - Peace and education este mai mult o brosura decat o carte in sine, si probabil reflecta ideile unei lumi care tocmai trecuse prin doua razboaie devastatoare. [de fapt, prima editie a acestui material fusese publicata in 1943, in plin razboi, cand Maria Montessori se afla in exil, in India] 

1949 - The absorbent mind [in italiana abia in 1952 La mente del bambino. Mente assorbente]. Din nou, oriunde am cautat reiese ca aceasta carte a aparut initial in limba engleza, dar in mod evident, cartea incepe cu o nota a traducatorului care lauda italiana autoarei. E foarte posibil ca manuscrisele sa si fost scrise in italiana, [atat pentru cartile in franceza, cat si pentru cele aparute pt. prima oara in engleza], in acest fel cartile necesitand traducere, chiar daca opera era originala, la prima editie.

Cam atat pentru astazi.

Sper sa va foloseasca materialele pe care le gasiti aici.

Non fiction readers

Pe de-o parte in ultima vreme am primit multe cereri de invitatii pe blog. Pe de alta parte insa, nu este decat o singura cerere de upload materiale mai vechi. [vedeti linkul in comentariile de la articolul Science for the little ones] si nici macar o sugestie de ce tip de materiale ati avea nevoie.

Din punctul de vedere al nepracticantului....  greu de "ghicit" cam ce-ar fi "hot", dar ... daca tot am ajuns in sfarsit la o "conducta" cu ceva internet mai rapid, voi uploada cateva materiale, just in case.... poate-poate folosesc cuiva.

M-am gandit sa pun tot pentru copii mai mici, pentru ca stiu ca multe dintre mamicile practicante sunt la inceput de drum.

Iata ce cuprinde "cocktailul" de azi: Non fiction readers. Adica materiale care sunt folosite pentru a dezvolta abilitatile de citire, dar in cazul cartilor de tip non-fiction, informatiile pot fi folosite de asemenea la alte materii [in principal stiinte si social studies, dar si geografie, matematica... etc.]

Informational Books

All About African Elephants

DK First Facts--Farm

DK Hide and Seek First Words

Ladybird - First Animal Words

Ladybird-Let's Look At Baby Animals

Little World Geography - Keys and Symbols on Maps

Little World Math Concepts - What Is an Attribute

Measuring Pounds, Feet, and Inches

Lerner - First Step Nonfiction

Animals and the Environment

Gases

Horses

Living in Rural Communities

Living in Suburban Communities

Plants and the Environment

Sper sa va foloseasca materialele pe care le gasiti aici.

Planuri, programe, planificari aka Hartogaraie

Sunt la inceput de drum cu educatia in famile. Stiu ca asta vreau sa fac, dar zau daca nu-i zapacitor! Ce-i predau copilului, cat, de unde?

Sunt intrebari cu care se confrunta multe mamici din cate am vazut pe forumuri. Unele mamici din Romania, pe langa dilema generala mai au si problema compatibilitatii programei romanesti cu ceeace cer scolile umbrela din State. 

Stiu, stiu! Sunt mamici care pledeaza pentru unschooling, si fac homeschooling tocmai pentru a fugi de programa romaneasca. Acest articol nu este pentru ele :), este insa pentru cele care isi doresc un HS cat de cat structurat, si ar vrea intr-un anume fel sa nu piarda din ochi programa romaneasca - poate nu neaparat s-o urmeze indeaproape, dar sa stie "ce se cere" unui copil la acea varsta.

Deci, cu riscul de a plictisi pe unii, am sa incep cu detalierea unor termeni mai "tehnici".

Planul cadru

Planul cadru contine numarul de ore pe care o clasa il are per saptamana. Acesta se impart pe discipline. In Romania, planul cadru este impus de catre Minister si contine numarul minim/ maxim de ore pe saptamana pentru fiecare clasa in parte, precum si cate ore sunt recomandate pentru fiecare disciplina in parte [exista pe ici pe colo mici flexibilitati: spre exemplu la limba romana in cls. I sunt recomandate 7-8 ore pe saptamana, invatatorul fiind cel care decide la inceputul anului daca va avea nevoie de 7 sau 8 ore pt. aceasta materie].

Majoritatea disciplinelor sunt cuprinse in "trunchiul comun". Acestea sunt disciplinele care se studiaza obligatoriu in acea clasa. In afara de acestea mai exista si disciplinele optionale. 

Documentul cu planurile cadru pt. cls. 1&2 pe care il aveti in materialele download-abile cuprinde mai multe  variante de plan cadru, in functie de anumite particularitati de specific [cel general, cel pentru scolile cu predare in limba minoritatilor, pt. scoli de muzica si pt. scoli cu profil sportiv]

Cred ca pentru parintii care fac HS sub egida unei scoli umbrela ar merge de abordat ceva similar celui de-al doilea [cu predare in limbile minoritatilor, facand limba materna fie ea romana, maghiara, germana etc. la limba materna, si engleza in loc de "romana"], adaugand la optionale materiile gen istorie/geografie care la noi nu exista in cls. 1-2, spre exemplu. Pe de alta parte, e foarte posibil ca numarul de ore pe saptamana rezultat [22-24] sa para foarte mare. O sugestie ar fi ca "ora" sa  tina mai putin, eventual chiar 30 de minute [evident, este doar o sugestie, depinde de fiecare copil in parte, de interesul/ nevoie de "insistare" pt a acumula cunostinte pentru fiecare materie, etc] . Intr-o scoala obisnuita, cand ai 30 de elevi in clasa nu te poti adapta la ritmul fiecarui elev, sunt frecvente cazurile in care o mare parte dintre copii sunt tinuti pe loc pentru a nu-i exclude total pe cei cu un ritm mai lent. 

Programa scolara

Programa scolara e un document care descrie "oferta educationala" a unei anumite discipline. Ea este alcatuita pe un anumit tipar, pe mai multe sectiuni [fiecare, un element de "lingo" pe care il voi detalia probabil in alta parte]: nota de prezentare, obiective cadru, obiective de referinta, exemple de activitati de invatare, continuturi.

Mai pe intelesul tuturor, in programa scrie ce trebuie sa se predea. Dupa programa se elaboreaza si manualele, si programa este destul de obligatorie [cel putin in privinta elaborarii manualelor, fiecare detaliu din programa, pana la ultima virgula trebuie sa se regaseasca in manual]. In predare exista anumite elemente [in general cele notate cu asterisc in programa], care pot fi omise daca elevii nu au un interes deosebit pt. acea materie [sunt lucrurile gen "bonus", pt 10 plus cum era pe vremea noastra].

N.B.  In limba romana, ansamblul tuturor documentelor de tip programa care definesc pana la urma parcursul scolar al elevului se numeste curriculum. Deci, cand zicem curriculum in romana ne referim la programele scolare in primul rand. In engleza insa cand veti auzi curriculum, cel mai adesea se vor referi la materialele educationale in sine, la manualele folosite. 

Daca va intereseaza sa cautati mai mult pe net, niste echivalente aproximative pentru programa scolara ar fi  "standards" care pot fi national, state sau chiar local standards, mai exista ceva oarecum simiar, intre programa si planificare "scope and sequence" la americani sau "scheme of work" la britanici.

In sectiunea de download de azi veti gasi majoritatea programelor scolare in vigoare in Romania. Ele exista teoretic direct pe site-ul oficial al ministerului [edu.ro], dar sunt mai organizat prezentate pe http://curriculum2009.edu.ro.

Practic eu am mai organizat programele de pe aria curriculara Limba si comunicare, unde erau puse de-a valma si programe pentru limbile moderne, si cele pentru limbile minoritatilor, incat era greu de localizat chiar programa de limba romana. Dintre programele pt. limbile minoritatilor am pastrat doar germana si maghiara pentru ca am considerat ca sunt prevalente, dar daca doriti spre exemplu o programa de bulgara, turca sau croata, si chiar ebraica! ele exista pe site-ul mentionat. Am pastrat in selectia mea si programele de religie pentru toate confesiunile, stiind ca religia este un obiect important pentru multi dintre cei care vor sa faca homeschooling, si ca este vital ca fiecare sa-si urmeze parcursul propriilor convingeri religioase. Nu exista programe decat pentru religie crestina [diferentiata pe confesiuni], nu este nimic pt. musulmani sau cei de cult mozaic -  asta asa, ca o curiozitate :)

Ariile curriculare

Ariile curriculare sunt ca un fel de umbrele sub care sunt adapostite mai multe discipline inrudite. In Romania materiile sunt organizate pe 7 arii curriculare:

1. Limba si comunicare [aici veti gasi limba romana/ limba materna si limbile straine si, de ce nu, limbile clasice]

2. Matematica si stiinte [evident... matematica si stiinte]

3. Om si societate [religie, istorie, geografie, cultura civica]

4. Arte [educatie muzicala, educatie plastica]

5. Educatie fizica si sport

6. Tehnologii [pt cei mici abilitati practice - fostul "lucru manual", si cate vre-un optional de calculatoare]

7. Consiliere si orientare [o chestie care, nu prea se face caci am vazut ca are 0-1 ore in planul cadru; din ce vazut scanand cu privirea rapid programa, mi se pare ca se suprapune putin cu cultura civica dar s-ar putea sa ma insel]

Corelatiile dintre aceste arii curriculare romanesti si denumirile americane sau britanice sunt destul de evidente. Foarte confuzanta mi se pare alegerea americanilor care zic "Language Arts" la partea de scris/ citit/ literatura/ gramatica - adica cam ce facem noi la "Limba romana" [un pic cam hiperbolizanta denumirea, dupa parerea mea]. La polul opus in privinta alegerii denumirilor se alfla britanicii care numesc cam aceleasi continuturi prea simplist "Literacy" [adicatelea un soi de alfabetizare, fie ca faci bastonase in year 1, fie ca vorbesti despre Treasure Island de Stevenson in year 6]. Tot la capitolul "ciudatenii", britanicii numesc si aria curriculara corespunzatoare matematicii "Numeracy". O alta denumire generica apare la americani ca "Social Studies" -  asta e cam ce zicem noi c-ar fi "om si societate" plus "consilierea si orientarea", dar oricum social studies apare destul de frecvent la clasele mai mici, si in unele cazuri "dispare din peisaj" cand apar istoria si geografia. La britanici consilierea si orientarea plus ceva din civica plus ceva din educatia pt. sanatate de la noi se numeste PSHE (Personal, Social and Health Education).

Planificarea calendaristica a materiei. 

Orice profesor stie ca, odata cu inceperea noului an scolar vine si marea povara a "planificarilor". Tot soiul de documente trebuiesc "produse" si indosariate frumos, teancuri-teancuri, gata de a fi "luate la puricat" de orice autoritate. Pe scurt, planificarile sunt in mare o corvoada. Si asta din mai multe motive [le enumar, anecdotic doar]

1. ai 20 de ani de experienta la predat materia aceea. Stii manualele pe dinafara, oricum te adaptezi din mers la ritmul clasei. Ce rost mai are sa mai scrii a nu stiu cata oara in viata aceleasi fraze de lemn?

2. ai de planificat pentru o clasa de 30 de elevi. Pentru cine planifici? pentru cei care pricep din prima si pe urma se plictisesc daca tu stai mai mult la o lectie? sau pentru saracu' ala de nu se impaca deloc cu materia ta, si merge mai greu. Risti sa tii toata clasa pe loc pt. 3 elevi sau risti sa lasi niste elevi in urma, pierzandu-i irevocabil? 

3. la drept vorbind, nici nu-i cunosti prea bine de multe ori [think' profu' de muzica -  care are doar o ora pe saptamana, deci in medie vre-o 600 de elevi]. Problema - clasa x are mai multi din aia "fruntasi" - sau mai multi "codasi"?

4. trebuie neaparat sa urmezi niste formulare standard [ti le impune fie seful de catedra, directorul, fie inspectoratul, fie norma "social acceptabila".]. Adica nu poti sa-ti pui tu in pagina planificarea cum te-ar ajuta s-o urmaresti mai bine, ci altfel... "ca asa se face"!!!

5. eternul: fac planificarea, si ma trezesc in clasa ca jumate din ei stiau deja tabla inmultirii, ca i-au pus parintii sa invete peste vara [caz utopic... da ma rog :)]. Tu planifici pe cazuri artificiale si ipotetice, si situatia "din teren" te da peste cap.

Deci, se ajunge la concluzia "clara" ca planificarea materiei este o inutilitate, o pierdere de timp aiurea, si o hartogaraie birocratica. 

Si totusi, daca stai sa te gandesti bine... daca dai toate motivele de mai sus la o parte [caci in Homeschooling nici unul dintre ele nu este valabil - cu exceptia poate a ultimului, cand copilul merge mai repede sau mai incet decat sperai tu], plannificarile au sensul lor. Sunt bune tocmai daca ne gandim ca parintele care face HS de multe ori este la prima experienta cu materia respectiva, nu stie nici ce, nici cat ar trebui sa-i predea copilului si mai are  nevoie si de "suportul moral" care sa il asigura din punct de vedere academic "face ce trebuie".

Am atasat in documentele de mai jos cateva sample-uri: 

• doua "Scope & Sequence" de la Abeka - una generala si cealalta mai detaliata

• o "scheme of work" pentru Religie din UK

• unul cu o planificare HS, succinta si la obiect, apoi 

• o planificare pentru clasa I, dupa tipicul romanesc, dar nu varianta extrem de stufoasa. Nu e perfecta, dar e facuta pentru toate materiile, deci se poate arunca un ochi pe ea. 

• Un alt document, intitulat "Mapa invatatorului" e muuuult mai stufos, si contine tot soiul de hartogarii [evident, unele total irelevante pt. HS]. L-am inclus insa in ideea pentru ca in mare parte contine cam ce se asteapta autoritatile sa gaseasca la un "control la documente" cand vin intr-o scoala. Deci, daca sariti peste capitolul cu "datele personale" cam tot ce urmeaza in monstruozitatea de document este "cerut" cand vine o inspectie de sus. Nu zic acuma - Doamne fereste - ca-i musai sa ne apucam sa facem din astea si pt. HS, dar a fost o discutie foarte interesanta, dupa parerea mea, acum ceva vreme cand si Gabriela mai avea timp sa scrie pe aici [apropos pentru cei care nu stiti vestea buna, frumoasa familie a Gabrielei, alias Kyra, s-a imbogatit de pe 9 iulie cu un nou membru, Jason Alexander care cu siguranta o va tine ocupata multa vreme de acum incolo.] . Revenind, va recomand tuturor sa cititi articolul scris de ea Hartii, hartii, hartii si comentariile ulterioare. E foarte important!

• tot din categoria "sperietoare" e si documentul mentionat intr-unul dintre comentariile la articolul Kyrei - cel cu RODIS-ul. Nu va recomand sa-l cititi! :D . Cel putin nu acum, cand sunteti la inceput de drum in HS. L-am pus aici doar pentru ca el - in opinia mea - contine "hinturi" despre cum ar arata HS-ul daca ar fi legalizat si reglementat in Romania, si ce ar presupune o inspectie [ca nu trebuie sa ne "imbatam cu apa rece", daca va fi legalizat si reglementat, atuunci vor avea baza legala pentru inspectii cu siguranta!]. Doar un mic exemplu legat de evaluarea "nivelului atingerii standardelor educationale de catre elevi": 

• Se va evalua ce ştiu. ce înţeleg şi ce pot face elevii. Se va evalua nivelul de atingere a standardelor naţionale, acordându-se o atenţie deosebită standardelor la limba română, limba maternă, matematică şi ştiinţe, dar se vor prezenta rapoarte complete şi asupra celorlalte discipline care sunt inspectate.

Sursele de informare consultate [de catre inspectori in cazul unui RODIS]

■ Rezultatele la examene şi teste.■ Discuţii cu elevii.■ Caietele de teme şi de notiţe ale elevilor.■ Interviuri formale şi informale cu elevii■ Discuţii cu profesorii.■ Lucrări ale elevilor.■ Rezultatele la concursuri şi activităţi extracurriculare.■ Date colectate prin observarea lecţiilor. etc, etc, etc....

Materialele, mai putin starnitoare de efuziuni entuziaste, da totusi necesare! se afla aici.

Sper sa va foloseasca! 

M.

Update oct. 2013
Anul acesta s-au intamplat mai multe transformari, mai ales in ceeace priveste introducerea clasei pregatitoare in cadrul invatamantului primar. Au fost aprobate alte planuri cadru, care pentru clasa pregatitoare/ clasa I si a II-a arata destul de diferit de ceeace a fost pana acum. Se incearca o incercare de inter-disciplinaritate. Ideea e generoasa, dar nu stiu cat de bine va putea fi pusa in practica, pentru ca la noi invatatorii nu sunt obisnuiti sa lucreze pe unitati tematice.

Deci, arhiva pe care o veti descarca va contine partial documente din arhiva veche [in principal cele in limba engleza si cateva din planificarile si documentele legate de rodis si mapa invatatorului].

Update-ul pe 2013 contine:

• Planurile cadru si programele scolare in vigoare, noutatile fiind la clasele P, I si II. [am inclus si cls III si IV, care raman neschimbate]. Am inclus si cateva exemple de programe din Curriculum la decizia scolii.
• De asemenea am inclus si o planificare din aceasta noua "pluridisciplinara", care se vrea pe unitati tematice [nu prea cred ca s-a inteles ce-i cu unitatile astea tematice, adica din ce vad planificarea e tot la fel facuta cu limbajul de lemn specific, numai ca e aranjata in pagina diferit, denumirea "unitatilor tematice" fiind total generica si aleatoare gen "Strumfii scolari" - unde btw... lectura principala este "Scufita Rosie'... mi-e greu sa intrevad cum s-or incadra strumfii in toate activitatile alea descrise acolo, dar ma rog, poate sunt eu carcotasa, si omu' s-a gandit la tot soiul de fise matematice de numarat caciuli de strumfi.... si de adunat frunze de toamna in forma de strumfi la "Elemente intuitive privind Pământul: Toamna. Activități toamna"]
• Ordin al ministrului privind evaluarea la finalul clasei pregatitoare [ce trebuie sa stie, cu tot cu tabelele de bifat]
• Un fisier mai vechi, din 2003 legat de niste Standarde de evaluare la finaluri de ciclu [clasa a IV-a, a VIII-a si a XII-a]
• Un fisier in Engleza, cu un sample dintr-un Planner al profesorului care poate fi folosit ca idee si pentru planificari HS 

Cam atat nou... fisierul poate fi descarcat aici. Sper sa va foloseasca!

Clasa 1, un nou inceput!

Dragele mele,

De multa vreme n-am mai scris pe blog, din diverse motive.

Unul ca de acasa nu am o conexiune prin care sa pot uploada, apoi mai e si lipsa mea de activitate in acest domeniu... Adica eu doar visez la ce-ar putea fi daca as avea copii, insa daca nu lucrez direct si nu am nevoi concrete nu prea stiu ce ar putea interesa pe altii, totul e vag, pentru ca nu am "un plan" de care sa trebuiasca sa ma tin, si depind de sugestiile voastre, care sunt rare si de obicei destul de generale. Anyway, interesul pentru acest subiect nu l-am pierdut, materialele inca exista stocate, asa ca, daca din cand in cand cineva mai vine cu vre-o cerere expresa voi face tot posibilul sa ajut.


Acum ca tocmai incepe un nou an scolar doua mamici - Sandra si Iulia - si-au tot pus problema materialelor pentru clasa 1, si afland ca nu au reusit sa-si downloadeze materialele uploadate in trecut am zis sa le pun din nou.

Pe langa materialele vechi - Abeka Grade 1, AEP K si Grade 1-2, ceva chestiute de matematica si ceva cartulii de citit puse mai demult, impreuna cu toata colectia de Reference [Britannica] am adaugat astazi si materiale noi:


In folderul Literacy (termenul britanic pentru cam ce inseamna Language Arts la Americani - defect personal... desi materialele sunt americane, eu cand voi face HS ma gandeam sa adopt programa britanica... ma rog, chestie de organizare in capul meu, n-o luati in seama!)

Houghton Mifflin - Leveled Readers - Grade 1 - o colectie de leveled readers, cam ca cele de la DK din colectia mai veche.
Treasures si Reading Triumphs [de la McGraw Hill, o editura centrata pe materiale educationale extrem de respectabila] -  sunt manuale de predat in scoli obisnuite, nu neaparat pentru homeschooling - extrem de elaborate, poate chiar stufoase, dar important e sa ai de unde te inspira, si sa poti taia daca e cazul. Treasureseste cu mai multe componente - de la Student's book si Teacher's book pana la Practice books, Spelling, Grammar, de la Reading Triumphs nu am decat un practice book, fara cursul propriu zis.

In folderul Numeracy (again, acelasi british pentru Maths) cursul de matematica pt clasa 1 de la Houghton Mifflin.

In rest am mai adaugat A & O Lifepac History & Geography pentru clasa 1 si doua manuale de stiinte de la McGraw Hill editate pentru doua state diferite [California, respectiv Ohio] - din pacate ambele fara TB, doar manualul elevului.

In total sunt aproape 2 giga si jumatate de materiale. Va reamintesc ca linkurile nu sunt permanente, si vor disparea cel mai probabil in cateva zile, deci daca doriti sa le procurati e bine sa actionati :D

Am impartit in 3 arhive, in primul rand pentru ca sunt deja multi care au downloadat materialele vechi, dar si pentru ca era limita de 1 giga per upload.

Materialele mai vechi legate de clasa 1 postate deja pe blog se pot descarca de aici
Materialele din categoria Reference - din seria Britannica -  se pot descarca de aici.
Materialele noi se pot descarca de aici.


Va urez un nou an scolar frumos, plin de intelepciune acumulata si de cei mici dar si de voi :) si sper sa va foloseasca materialele postate.
M.

Muzica Medievala

Per request by Adriana :)

Am incropit o colectie micuta de muzica medievala - cam greu de gasit ce-i drept. Daca se gasesc, sunt de obicei sunt prin colectii vechi si mai mult muzica vocala decat strict instrumentala  [dar asta nu inseamna ca acele melodii nu se pot canta si la instrumente] Mi-ar fi placut sa am spre exemplu o colectie de dansuri instrumentale medievale, dar... inca n-am dat de asa ceva. Oare exista?  

In folderul Medieval sunt piesele strict medievale, nu foarte multe si destule din cele "standard" cand e vorba de medieval - L'homme armee, Alle psallite cum luya, Agincourt Carol, Vogelweide-Palastinalied, Sumer is icumen in.

In folderul "as close as it gets" sunt de fapt muzici mai renascentiste. Aici insa am gasit chiar si dansuri - pavane si gaillarde de pe la 1530 (cred ca se dansau chestii similare si inainte de 1400, dar probabil sub alt nume). Partituri vocale de madrigaluri ar fi mai multe, dar sunt si mai usor de gasit oricum asa ca n-am pus decat putine, ca exemplificare doar.

Bonus, desi poate la prima vedere nu prea au legatura... am pus o cartulie care mie mi-e simpatica: Celtic Tunes for the Recorder.

La acest articol am atasat si eticheta de History. Nu e din greseala, ci ma gandeam ca la copiii mai maricei s-ar putea face niste lectii de istorie ca un fel de re-enactment cum fac Americanii - pentru o zi, sau poate daca suntem aventurosi ... o saptamana sa incercam sa intram partial in pielea oamenilor din alte timpuri - cu gatit ceva simplu, dar ca pe acele vremuri, cu dansuri si cantece ca pe atunci, chiar cu un mock-up de costumatie in stil... [banuiesc ca va fi greu sa ne descotorosim de telefoane mobile, electricitate si alte chestii moderne la sfarsitul lectiei in sine, desi eu visez la un experiment chiar fara astea timp de o saptamana!].  

so... think about that or just enjoy the music: aici.
tot muzica medievala puteti downloada si de pe site-urile dedicate partiturilor [daca nu le stiati cumva, eu cel putin de imslp sunt absolut indragostita]

International Music Score Library Project
Choral Public Domain Library

Despre Homeschooling

Dupa ce am terminat seria de enciclopedii Britannica am avut o saptamana de hiatus, in principal pentru ca am fost plecata, dar si pentru ca am ramas iarasi in pana de idei....

Mi-ar fi tare de folos daca, dintre cei care aveti nevoie de materiale, mi-ati impartasi din lucrurile pe care ati vrea sa le vedeti aici pe site. 

Astazi m-am hotarat sa reiau cateva materiale postate la inceputul acestui blog, in acest articol - Despre Homeschooling - pentru incepatori. - la care voi adauga inca doua carti din aceeasi tematica. Descrierile pentru primele trei le gasiti in articolul vechi.

Cele doua materiale noi sunt:

Steven Veach - How to Homeschool (A Self-Teaching Approach)

Aceasta este povestea unei familii cu trei copii care s-a decis sa faca Hs. Prin faptul ca este o relatare directa, a situatiilor reale prin care au trecut ei si a solutiilor pe care le-au gasit, cartea este folositoare pentru cei care se afla la inceput de drum, sau care inca nu s-au hotarat daca HS este pentru ei sau nu. 

Chiar daca inca nu s-au scris astfel de carti si din perspectiva celor care fac homeschooling in Romania, cu toate problemele legislative si de curriculum ce decurg din acest aspect particular, totusi consider ca putem extrage inca destule lucruri folositoare din experientele celor din alte tari.

Capitolele tratate sunt:

Ch 1 Introduction 

Ch 2 Why We Decided to Homeschool

Ch 3 Our First Year 

Ch 4 The Self-Teaching Approach

Ch 5 What About a High School Diploma 

Ch 6 The Dreaded Topic of Socialization 

Ch 7 Sending Kids into the World 

Ch 8 A Book List - Sample 

Therese Huston - Teaching What You Don't know

Cea de-a doua carte nu este scrisa pentru parintii care fac homeschooling ci pentru cadrele universitare care, desi s-au specializat pe un anumit domeniu, ajung la un moment dat sa predea materii doar ttangential legate de pregatirea lor, sau uneori chiar fara nici o legatura cu acestea. Autoarea incearca sa demonstreze ca, in lumea academica actuala acest lucru se intampla destul  de frecvent. 

Am inclus aceasta carte mai ales pentru ca parintii care se gandesc la homeschooling sunt aproape terifiati de ideea ca vor fi pusi in situatia de a preda copiilor lucruri pe care ei nu le stiu. "Simpatic" este faptul ca acesta este un argument major pe care cei care se impotrivesc homeschoolingului il aduc in fata unor parinti si asa cuprinsi de griji: "Dar cum vei preda tu ceva ce nu stii mai bine decat un PROFESOR care a facut facultate pentru asta!?!" ... Ei bine, exista aceasta carte care va va arata "din interior", ca exista destule cazuri in care profesorii predau ceeace nu stiu, si asta nu la nivel de clasa a VI-a sau chiar liceu, ci la nivel universitar! 

Si daca stati sa va aduceti bine aminte, cei mai buni profesori nu erau cei care stiau doar feliuta lor de materie si nu puteai discuta nimic altceva cu ei. Practic, de la aceia "superspecializati", sansele erau ca nu prea ramaneai cu mare lucru, tocmai pentru ca aveau vederile prea inguste. Adevaratii profesori erau cei cu care ai fi putut discuta despre orice, aceia care reuseau intr-un fel sau altul sa se  apropie si de materii sau subiecte pe care nu le studiasera in facultate, sa faca legaturi. Ca sa nu mai vorbim despre faptul ca destule dintre materiile si subiectele care se discuta azi in scoli nu existau "pe vremea noastra"...

Iata capitolele acestei carti, scrise inteligent si chiar cu umor pe alocuri:

1 The Growing Challenge 

2 Why It’s Better Than It Seems 

3 Getting Ready 

4 Teaching and Surviving 

5 Thinking in Class 

6 Teaching Students You Don’t Understand 

7 Getting Better 

8 Advice for Administrators

Sper sa va foloseasca resursele pe care le gasiti aici. 

Britannica Illustrated Science Library

Distractive şi informative, Britannica Illustrated Science Library  îi ajută pe copii la o mai bună înţelegere a lumii lor.

Corelate cu curriculum-ul pentru ştiinţe pana in clasa 12, Britannica Illustrated Science Library este un set vizual foarte convingator care trateaza subiecte precum: stiintele pamantului, botanica, zoologie, anatomie, fizică, etc.  în 16 volume.

Creat pentru copii mai mari de 10 ani, fiecare volum oferă o privire de ansamblu asupra unui subiect şi explică apoi in amanunt printr-o grafica detaliata, oferind mai mult de 1.000 imagini in fiecare volum, care transforma teme complexe în informaţii pe care elevii le pot înţelege. Fiecare volum conţine un glosar cu definiţii complete pentru dezvoltarea vocabularului şi un index

Caracteristici cheie
• 16000 ilustraţii extraordinare care aduc fiecare subiect la viaţă.
• Acoperire cuprinzătoare a temelor principale de la stiinte despre care elevii trebuie sa stie, cum ar fi condiţiile meteorologice şi climatice, corpul uman, spatiul cosmic, tehnologie, şi alte subiecte esenţiale. 

• Elevii vor dobândi cunostinte si încredere in puterea lor de înţelegere a ştiinţei.

Sper sa va foloseasca resursele pe carre le gasiti aici.