Buna Mirela,
Stii ca am o fetita, are 3 ani si 7 luni. As vrea sa invete sa cante la pian la un moment dat. Dorinta mea este ca ea sa stie sa cante...nu ma gandesc la performanta acum...pentru ca trebuie mai intai sa ii placa, sa aiba talent, nu? si asa mai departe.
Tu te ocupi si de copilasi mai micuti?
Daca da, ce implica, unde...etc si de la ce varsta?
Astept cu interes un raspuns de la tine.
Cu drag,
Roxana Cojita
Draga Roxana,
Am mai publicat chiar pe blog un articol destul de maricel aici despre prima parte a intrebarii tale si un raspuns al unei pianiste concertiste aici, la intrebarea unei alte mamici pe care tot Roxana o cheama!
La calalta intrebare, daca ma ocup si de copii mai mici... raspunsul e si da si nu si oricum depinde enorm de mult de la o situatie la alta. NB, nu spun ca difera de la copil la copil, pentru ca nu doar copilul trebuie luat in considerare :) Cu cat varsta este mai mica, cu atat implicarea parintilor trebuie sa fie mult mai mare.
In afara exista programe speciale pentru copiii foarte mici, in principal modelate dupa metoda Suzuki. (Exista acum extrem de multe variante de programe pentru copii mici, dar toate au la baza aceleasi principii enuntate de dr. Shinichi Suzuki - un japonez care a creat in anii '50 o metoda de vioara pe ideea ca pe achizitia cunostintelor muzicale trebuie facuta in acelasi mod cu achizitiile de limba materna/ limba a doua, nu ca o limba straina).
Acest lucru implica foarte mult expunerea copilului la acest limbaj. Asa cum copilului cand este mic ii vorbesti foarte mult, ii citesti povesti si comunici verbal cu el in permanenta, chiar daca el nu iti poate raspunde verbal initial, asa si cu muzica. Acum, asta nu inseamna ca parintele va trebui sa-i cante la pian 4-5 ore pe zi, dar muzica pentru pian trebuie sa existe in proportie similara in background-ul activitatilor zilnice, iar parintele va trebui in mod activ sa participe la lectii si sa cante acasa cu copilul, invatand odata cu el.
Nu e un lucru usor pentru parintele care in mod normal e obisnuit sa-l "dea la pian" tocmai pentru a-i ocupa timpul si pentru a scapa, psihologic vorbin, de anumite responsabilitati, si din aceasta cauza la noi nici nu cred ca ar prinde. Cei mai multi copii care beneficiaza de aceste programe sunt cei asiatici, [datorita mentalitatii diferite a parintilor, banuiesc] iar acest lucru se vede cel mai bine pe Youtube care e plin de "2-3 year old pianists", majoritatea asiatici. A prins insa si in State, in Canada in Australia si chiar si in Europa, unde exista multe variatii - unele mai mult sau mai putin comerciale (i.e. diminuand responsabilitatea parintelui, cu rezultatele/ non-rezultatele de rigoare).
Am mai publicat chiar pe blog un articol destul de maricel aici despre prima parte a intrebarii tale si un raspuns al unei pianiste concertiste aici, la intrebarea unei alte mamici pe care tot Roxana o cheama!
La calalta intrebare, daca ma ocup si de copii mai mici... raspunsul e si da si nu si oricum depinde enorm de mult de la o situatie la alta. NB, nu spun ca difera de la copil la copil, pentru ca nu doar copilul trebuie luat in considerare :) Cu cat varsta este mai mica, cu atat implicarea parintilor trebuie sa fie mult mai mare.
In afara exista programe speciale pentru copiii foarte mici, in principal modelate dupa metoda Suzuki. (Exista acum extrem de multe variante de programe pentru copii mici, dar toate au la baza aceleasi principii enuntate de dr. Shinichi Suzuki - un japonez care a creat in anii '50 o metoda de vioara pe ideea ca pe achizitia cunostintelor muzicale trebuie facuta in acelasi mod cu achizitiile de limba materna/ limba a doua, nu ca o limba straina).
Acest lucru implica foarte mult expunerea copilului la acest limbaj. Asa cum copilului cand este mic ii vorbesti foarte mult, ii citesti povesti si comunici verbal cu el in permanenta, chiar daca el nu iti poate raspunde verbal initial, asa si cu muzica. Acum, asta nu inseamna ca parintele va trebui sa-i cante la pian 4-5 ore pe zi, dar muzica pentru pian trebuie sa existe in proportie similara in background-ul activitatilor zilnice, iar parintele va trebui in mod activ sa participe la lectii si sa cante acasa cu copilul, invatand odata cu el.
Nu e un lucru usor pentru parintele care in mod normal e obisnuit sa-l "dea la pian" tocmai pentru a-i ocupa timpul si pentru a scapa, psihologic vorbin, de anumite responsabilitati, si din aceasta cauza la noi nici nu cred ca ar prinde. Cei mai multi copii care beneficiaza de aceste programe sunt cei asiatici, [datorita mentalitatii diferite a parintilor, banuiesc] iar acest lucru se vede cel mai bine pe Youtube care e plin de "2-3 year old pianists", majoritatea asiatici. A prins insa si in State, in Canada in Australia si chiar si in Europa, unde exista multe variatii - unele mai mult sau mai putin comerciale (i.e. diminuand responsabilitatea parintelui, cu rezultatele/ non-rezultatele de rigoare).
Acestea fiind spuse, in Romania, dupa stiinta mea nu exista nici un profesor Suzuki de-adevaratelea. In ce ma priveste, anul acesta am incercat si eu pentru prima data aceast tip de metoda cu o fetita care la incepului anului scolar avea 4 ani si ceva. Am indraznit sa o fac doar pentru ca faceam pian de 4 ani cu fratele ei si stiam ca tatal se ocupa inde-aproape de studiul la pian al copiilor. Nu pot sa zic ca e un super succes daca e sa ne gandim ce inseamna cu adevarat un program Suzuki, dar nici n-a dat gres. Lucrurile merg OK, eu sunt multumita si parintii la fel. Repet insa, n-as incerca asta insa cu oricine.
[Ca fapt divers, mai mult ca amuzament in ceeace ma priveste, ca sa fie admisi intr-un program de acest fel - evident, la cele cu renume foarte bun - in Japonia parintii trebuie sa dea examen!]
3 comments:
Mirela, multumesc frumos pentru raspuns. Avand in vedere faptul ca pianul reprezinta o investitie materiala destul de serioasa - si desigur, asa cum spuneai tu, si de timp...la inceput nestiind daca cel mic (cea mica) va fi interesat(a) cum procedezi? Nu poti totusi sa cumperi pian acasa inca de la inceput, nu? Sau cum se procedeaza? Ce poti sa imi spui despre acest aspect?
He, he :) Mai citeste inca o data Copilul si "placerea" de a canta la pian - I
aici: http://resurse-hs-ro.blogspot.com/2011/02/copilul-si-placerea-de-canta-la-pian.html
Acolo se afla raspunsul care este: daca nu investesti (si nu doar material, in cumpararea unui instrument - ci mai ales timp in ascultarea muzicii clasice, timp petrecut alaturi de copil in descifrarea tainelor muzicii), cel mai sigur copilului nu-i va placea niciodata pianul!
Putini copii vor bomboane fara sa stie ce sunt acelea, si mai mult, un copil isi va dori cu ardoare o jucarie (fata de care pana atunci era absolut indiferent), in momentul in care va vedea pe altcineva folosind-o.
Sa te astepti ca micutului sa-i placa pianul pur si simplu... e cam greu. Da, ii va placea cu siguranta sa faca zgomot cu el, pentru ca asta atrage atentia, dar la un moment dat, acest lucru poate deveni un impediment, in loc sa fie de ajutor.
Mirela, multumesc pentru raspunsuri. Am inteles si da, ai dreptate in ceea ce ai explicat. Multumesc pentru ajutorul tau :)
Post a Comment