Homeschooling - cat poate sa fie de greu?....

Mirelei ii plac comparatiile – culmea este ca imi plac si mie! Asadar am sa incerc sa raspund la aceasta intrebare printr-o comparatie.

As vrea – pentru cei care aveti deja copii – sa va propun sa mergeti inapoi in timp si sa va reamintiti cum a fost cand a aparut primul bebelus in viata voastra? Ati fost si voi, la fel ca si mine, disperati sa invatati tot ce era de invatat despre nastere, ingrijirea bebelusului, despre nutritie, imbracaminte, detergenti speciali, jucarii educationale, produse bio, etc. etc. etc.?... Cati dintre noi (in special mamicile) n-am petrecut  ore din noapte ingrijorandu-ne ca n-o sa stim sa-i facem baie, ca nu o sa stim cand ii este foame, cand il doare ceva, ca ar putea sa nu mai respire in timp ce noi dormim si nu am reusi sa-l salvam la timp?...

Cu toate acestea, studiind atatea carti, ascultand atatea emisiuni si citind atatea articole, ne linisteam spunandu-ne ca totul o sa fie in regula, pentru ca stim ce avem de facut... cel putin teoretic... Si apoi, intr-o zi, a aparut el... bebelusul! Si viata noastra s-a intors cu fundul in sus, multe din ceea ce credeam ca stim, s-au dus pe apa sambetei, teoria s-a dovedit a fi inutila in multe situații noi si neprevazute, a trebuit sa ne adaptam, sa fim creativi si sa ne impingem limitele umane la maximum... Si dupa toata framantarea noastra, cate din toate temerile noastre s-au adeverit?...

Cam asa este si cu inceputurile in homeschooling. Nu este usor, si in aceasta perioada de ajustare si adaptare a familiei la noul stil de viata, sunt destule persoane care renunta si se intorc la sistemul de invatamant de stat sau privat, concluzionand ca nu sunt in stare sa faca fata. Perioada de adaptatare insa, este atat de lunga pe cat ii permitem noi sa se lungeasca. Cu cat ne inchipuim ca scoala de acasa trebuie sa fie exact ca cea de la scoala, cu cat ne chinuim mai mult sa cream o clona a mediului scolar acasa, in timp ce balansam, ca intr-un act acrobatic la mare inaltime si munca si gospodaria si familia, cu atat perioada aceasta se prelungeste.

Daca pornim la drum insa, determinati sa ne relaxam, sa privim educatia ca pe o experienta pozitiva pentru intreaga familie, daca ne impartim sarcinile in familie, in asa fel incat fiecare sa duca o parte din povara gospodariei, daca invatam ca disciplina si consecventa (atat in tabara copiilor, cat si in cea a adultilor) sunt esentiale, dar nu inseamna neaparat rigiditate si legalism, atunci avem sanse sa ajungem sa zarim si luminita de la capatul tunelului: lucrurile incep sa se aseze, se instaleaza o noua rutina, se naste un nou set de valori si viata noastra de familie capata un nou sens si o noua directie.

Inainte de a alege un curriculum, inainte de a stabili un buget, un program zilnic, metode de evaluare etc,. trebuie sa stim si sa acceptam faptul ca viata de homeschooler este plina de schimbare, culoare, dinamism, experiente si sentimente unice si neegalate -- depinde de capacitatea noastra, ca adulti, sa avem mobilitatea si disponibilitatea sa ne adaptam, sa ne mulam la nevoie, pentru a permite tuturor acestor binecuvantari sa ne intre in viata si in casa, cu aceeasi lumina si bucurie cu care i-am primit pe fiecare dintre copiii nostri.

Fericita sa vin la bord...

Wow! Ce introducere extraordinara mi-ai facut, draga Mirela! Iti multumesc tare mult pentru primirea calduroasa pe blog! Nu imi doresc nimic mai mult decat sa reusesc, prin interventiile mele saptamanale, sa aduc din ce in ce mai multa lumina in ceea ce se numeste educatia acasa, sa pot impartasi din experientele noastre si sa va incurajez la fiecare pas sa mergeti mai departe. E un drum care merita facut, iar satisfactiile sunt pe masura efortului si sacrificiilor.

Ca sa ma prezint in cateva cuvinte – mai ales pentru cei pe care nu am reusit sa-i cunosc la intalnirea din 12 februarie -  ma numesc Gabriela (dar postez in blogosfera cu celalat nume al meu, Kyra), am 35 de ani si sunt mamica a 3 copii cu varstele de 7, 9 si 10 ani.  Pentru cei care doresc sa ne cunoasca mai bine, puteti vizita blogul meu culinar, Micuta casa. Sotul meu a fost educat acasa alaturi de ceilalti 7 frati si surori si atunci cand l-am cunoscut (acum 12 ani) am auzit pentru prima oara de existenta conceptului de homeschooling. Primii 6 ani dupa ce ne-am casatorit i-am petrecut in SUA, unde am avut extraordinara oportunitate sa vad ce inseamna educatia la domiciliu si cum este ea practicata acolo. Am avut acces la biblioteci cu o bogatie de resurse in materie de homeschooling, comunitati locale foarte bine organizate si un sistem de suport in lumea virtuala care au facut extrem de usoara familiarizarea mea cu acest tip de scolarizare.

Sunt constienta ca situatia mea a fost una fericita si ca cei mai multi romani interesati de acest concept nu au acces la toate acestea de aici, de pe meleagurile noastre natale. Realizez cate intrebari si cate nelinisti tulbura gandurile celor care isi doresc sa incerce homeschooling-ul (pentru ca le-am avut si eu, la randul meu), dar nu stiu de unde sa inceapa, cu ce sa inceapa, si mai ales, nu au convingerea ca pot duce la bun sfarsit drumul ales, astfel incat , odata porniti, sa nu existe regrete. Tocmai de aceea este si important sa impartasim intre noi lectiile invatate, sa ne impartasim temerile, problemele, realizarile si satisfactiile, astfel incat sa crestem impreuna, sa ne ajutam unii pe altii si sa ne sprijinim la nevoie. Comunitatea este extrem de importanta si suportul celor care sunt deja de cativa ani buni pe acest drum este o permanenta sursa de incurajare – cel putin asa a fost in cazul meu. De aceea stiu ca este important ca si eu, la randul meu, sa dau ceea ce stiu mai departe.

Cei care nu ma cunosc de foarte mult timp si aud ca fac homeschooling imi mai spun ca poate pregatirea mea profesionala a fost un alt factor care sa-mi faciliteze drumul ales. Este adevarat ca azi sunt profesor pentru invatamantul primar si prescolar si momentan urmez un master de aprofundare in stiintele educatiei . Dar realitatea este urmatoarea: in viata mea a fost mai intai homeschooling-ul si apoi a venit pregatirea profesionala in domeniul educatiei. Cu alte cuvinte, cand am inceput sa fac homeschooling, eram contabila, nu stiam absolut nimic despre educatie, pedagogie, metodologie, curriculum... Homeschooling-ul a nascut in sufletul meu o pasiune pentru acest domeniu, al educatiei, impingandu-ma sa renunt la munca mea de economist contabil si sa imbratisez o cariera in invatamant. Imi doresc sa pot folosi experienta mea de homeschooler si de dascal sa pot incuraja familiile care isi doresc sa aleaga acest drum. Se poate! Si satisfactiile nu intarzie sa apara...

Va multumesc ca m-ati primit in mijlocul vostru si ne revedem luni, cu prima mea postare. Am marea rugaminte ca nici o parte din postarile mele sa nu fie reprodusa pe site-urile si blog-urile publice. Dorinta mea este sa intru intr-o conversatie cu cei care doresc sa faca homeschooling, sa pun umarul la construirea unei comunitati reale de homeschooleri in Romania - nu am nici timpul, nici energia necesara sa intru in polemici si dezbateri cu cei care nu sunt cu adevarat interesati de acest concept. Daca doriti sa impartasiti din ideile prezentate aici, rugati-va prietenii si cunoscutii sa se aboneze la blog. Va multumesc tuturor!

Noi ajutoare

Desi astazi este sambata, si nu joi, ziua in care scriu de obicei pe blog, o fac in mod exceptional, pentru ca vreau sa va anunt, cu mare bucurie ca Gabriela - pe care cei care ati fost la intalnirea de pe 12 feb. ati intalnit-o deja - doreste sa ne impartaseasca prin intermediul acestui blog experientele sale legate de HS.

Cred ca pentru noi, cei care suntem la inceput de drum in HS acesta este un castig imens: ma refer in primul rand la faptul ca ea chiar este implicata 100% in acest mod de viata, si in plus beneficiaza si de experienta sotului care a fost educat tot in sistem HS.

Cand i-am propus sa scrie in mod regulat aici pe blog, firesc, m-a intrebat cam despre ce am vrea sa stim... Iar cum mie imi plac comparatiile as vrea sa fac un soi de paralela...

Sa zicem ca toata lumea in jurul nostru nu foloseste electricitatea (read HS), dar noi vedem toate beneficiile pe care le-ar aduce electricitatea in viata noastra si a copiilor nostri. Unii dintre noi chiar am participat la discutii despre importanta si beneficiile introducerii electricitatii.

Problema noastra insa, este ca de fapt noi nu prea stim nimic despre electricitate, in afara de importanta si beneficii. Habar nu avem ce electrocasnice (read curriculum) exista pe piata, si ce face fiecare. Unii dintre noi au mai auzit despre masina de spalat, frigider, masina de spalat vase, aspirator, mixer, bormasini sau fierastrau pendular. Intrebarea e... le luam pe toate sau doar unele, si cum facem sa ne dam seama de care dintre ele avem de fapt nevoie?

Ba mai mult, unii dintre noi sunt atat de avansati incat s-au hotarat ca vor frigider (read ABeka spre exemplu). Dar ce te faci cand iti dai seama ca desi arata la fel pe dinafara, exista de fapt un aparat care se numeste frigider, iar altul care se numeste congelator? Si ca sa marim confuzia, exista o "chestie" care se numeste combina frigorifica, despre care ai vrea sa afli mai multe... dar ooops, toate informatiile despre electrocasnice sunt in masura covarsitoare scrise in limba engleza, iar tu nu stii cum se spune la "combina frigorifica" in engleza!

Intre timp, oricum, toata lumea din jurul tau iti spune ca esti nebun, pentru ca electricitatea este foarte periculoasa, pentru ca te poti electrocuta foarte usor, si ca oameni mari au murit electrocutati, asa ca sunt sanse extrem de mari ca iti vei omori copii pentru ca vrei sa folosesti electicitatea.

De ce am facut aceasta comparatie? Pentru ca ma gandesc ca pentru cineva care a facut acest lucru vreme de multi ani, si are sistemul HS in sange este asa cum suntem si noi in ceeace priveste electricitatea , pe care o folosim zilnic, ca pe un lucru de la sine inteles. Nici nu ne-ar trece prin cap sa explicam altcuiva faptul ca pentru a face mixerul sa functioneze trebuie sa apesi pe un buton.  Si da, stim ca electricitatea este potential perioculoasa daca nu este folosita in anumiti parametri, dar stim deja sa deosebim electrocasnicele sigure de cele improvizate, care ar fi mai riscante, si avem si destule metode si chiar dispozitive prin care sa impiedicam copiii sa se electrocuteze. Stim de asemenea si ca aspiratorul face un anumit zgomot, destul de neplacut, cand functioneaza dar ca nu e nimic in neregula cu el cand face acel zgomot. Si iarasi, stim ca daca centrifuga de la masina de spalat nu se mai invarte, ceva este in neregula si trebuie sa chemam un reparator. Sunt lucruri de la sine intelese asupra carora nu mai zabovim in discutii interminabile pentru ca toata lumea le stie deja. Cam asa este cu multe persoane care fac HS in SUA. Pentru ei toate lucrurile de baza sunt atat de "de la sine intelese", incat de multe ori li se pare ca a explica ce buton trebuie invartit daca vrei sa asculti un post de radio nu va face decat sa plictiseasca pe toata lumea, si sa piarda un timp important care ar putea fi folosit pentru lucruri mult mai interesante, cum ar fi necesitatea creeri de surse de energie regenerabila. 

Asa ca, draga Gabriela... ce am vrea noi sa stim despre HS (read electricitate)? Cam tot! Incepand de la evaluarea unui curriculum, pana la cum se foloseste odata ce l-ai cumparat, care sunt posibilele pericole si cum le eviti, cum le depistezi, si daca au aparut, ce faci sa remediezi lucrul acela...

Marea noastra sansa este ca Gabriela are acces la "ambele lumi". Adica, este foarte familiarizata cu realitatile romanesti - in care "electricitatea" lipseste cu desavarsire, dar in aceelasi timp este conectatata in cel mai direct mod posibil cu experientele celor care folosesc "electricitatea" dintotdeauna.

Stiu ca toata lumea este nerabdatoare sa citeasca fiecare cuvant pe care Gabriela il va avea de spus, si doresc inca o data, in numele tuturor, sa-i multumesc pentru faptul si-a exprimat disponibilitatea sa ne impartaseasca din experienta ei.   

Welcome aboard! :)

AEP - Kindergarten

American Education Publishing, care apartine de prestigioasa McGraw Hill - este o alta editura care ofera materiale educationale pentru copii care fac homeschooling.

Din cate mi-am dat eu seama materialele lor nu sunt intotdeauna impartite pe clase, sau pe ani de studiu, ci au o orientare mai larga. 

Pentru cei care urmaresc deja un curriculum anume, aceste materiale ar putea fi folosite ca suport aditional in cazul in care copilul are nevoie de mai mult exercitiu pentru a deprinde anumite abilitati, fie pentru a incerca un nou mod de a explica acelasi concept.

01. Comprehensive Curriculum of Basic Skills (Preschool) - continutul pe teme este afisat in poza de mai jos.

02. The Complete Arts & Crafts (ages 5-9)

03. The Complete Book of  Phonics (ages 4-9)

04. The Complete Book of Time and Money (ages 5-8)

05. The Complete Book of Alphabet and Numbers (ages 4-6)

06. The Complete Book Of Handwriting (Gr. K-3)

Sper sa va foloseasca resursele pe care le puteti gasi aici.

Re: Copilul si "placerea" de a canta la pian.

Acum cateva saptamani publicam, la cererea Roxanei, articolul Copilul si "placerea" de a canta la pian, cerand in final si parerea celor care l-au citit.

Pe langa publicarea pe blog, l-am trimis si altor prieteni, si la cateva zile am primit un raspuns (singura reactie de altfel) care cred ca merita citat si citit:

El apartine pianistei Ioana Maria Lupascu, Solista Filarmonicii Paul Constantinescu din Ploiesti.

Pana nu cu multa vreme in urma toti faceam muzica. Muzica facea natural parte din noi si din vietile noastre, ne insotea mereu, caci ne este in fire. In ultimele ( putine ) sute de ani ne-am impartit in cei care o fac si cei care o asculta.

Apoi brusc parte din ascultatori au htarat ca "nu inteleg" muzica. Este un beneficiu pentru dezvoltarea oricarui copil sa aiba parte de educatie muzicala chiar daca aceasta se va transforma mai tarziu in profesie sau nu. Muzica armonizeaza si echilibreaza firea oricaruia dintre noi si daca nu ve deveni profesie este preferabil sa fie invatata in joaca, precum un joc, insa atunci cand se doreste mai mult disciplina este fundamentala.

Nici un copil normal nu va iubi sa petreaca timp studiind, caci muzica este prea devreme sa fie o pasiune, ea fiind la varstele mici doar o obligatie sau corvoada. Dar fara acesti pasi viitorul profesionist este imposibil.

Toti suntem incantati de acei interpreti care ne transporta parca pe alte taramuri, dar pentru ca aceasta simtire sa se poata instala baza trebuie asezata caramida cu caramida prin munca, disciplina, ordine, exactitate si organizare. Apoi... urmeaza inspiratia. Talentul fara munca este inutil si originalitatea fara exactitate nu are valoare.

Respectul pentru text este sfant si interpretarea este acel plus al personalitatii fiecaruia care animeaza ceea ce a fost scris de catre compozitor. Farmecul si incanto-ul muzicii se aseaza in fiecare din noi de la varste fragede doar prin multe ore petrecute cu instrumentul. Nu mereu de placere, arareori de placere. Mai tarziu se inteleg acestea si percepem si muzica ca dar al Domnului, ca slava catre Domnul.

Inceputurile sunt extrem de importante, caci este mult mai usor sa inveti ceva de la zero decat sa corectezi ceva invatat gresit. Maestrul meu (Lazar Berman) a avut o mama destul de despotica care inca de la varsta de 2 ani il aseza la pian si il obliga sa faca game. Dupa patru ani a inceput sa invete piese. primii doi ani i-a petrecut lucrand tehnica .... si la maturitate a ajuns unul din cei mai mari virtuozi , caci ceea ce se insuseste pana la varsta de 5 ani intra in natura noastra si nu se mai pierde.

Totusi asa cum in medicina se spune ca nu exista boli ci bolnavi, acest concept se poate transfera si catre studiatul muzicii si educatia muzicala a copiilor. Fiecare copil este aparte si are personalitatea si talentul sau ...
Multumesc Ioanei pentru aceste cuvinte pline de sens, mai ales ca vin din partea unei persoane care a "gustat" din plin ceeace inseamna succesul in meseria de muzician. 

Sugestii

Acum, ca am terminat seria ABeka, v-as ruga, daca aveti sugestii de materiale pe care ati dori sa le vedeti pe site, sa imi lasati un mic comentariu aici cu tema propusa - gen: materiale pentru stiinte, materiale pentru crafts, sau poate ceva mai specific... carti despre dinozauri :D

Va cer sfatul, pentru ca mi-as dori ca materialele stranse de mine sa nu fie doar un depozit de "pack-rat virtual", ci chiar sa foloseasca cuiva.

Mirela

ABeka - Grade 8

Dupa cum era "de asteptat", ca in fiecare joi, astazi voi adauga materialele ABeka pentru clasa a VIII-a. Acestea vor fi probabil ultimele materiale ABeka pe care la postez, desi mai am cateva materiale si in continuare (clasa a 9-a, a 10-a si a 12-a), dar banuiesc ca interesul pentru clasele mari inca nu este prea puternic in grupul nostru.

Dupa discutiile de la intalnirea de pe 12 feb., cred ca ar fi fost interesant sa vedem si niste materiale de Bible pentru clasa a VIII-a, sau clasele mai mari, dar in colectia pe care am gasit-o eu pe net acestea lipseau.

Iata ce puteti vedea azi in materialele de clasa a VIII-a (in ordine alfabetica :D ):

1. Abeka America Land I Love (Curriculum, Quizes, Tests, cu Teacher si Student books)
2.Abeka Civics Activity Book
3.Abeka English Curriculum

4. Abeka Geo Studies & Projects West Hemisphere (Teacher si Student book)
5. Abeka Of Places - cursul de literatura (Student book si Test&Quizz student/answers)
6. Abeka Pre Algebra (cartea elevului, a profesorului, si Test&Quizz student/answers)
7. Abeka Vocabulary, Spelling & Poetry (cartea elevului, a profesorului, si Quizz student/answers)

Cam atat din seria Abeka.
Sper sa va foloseasca resursele pe care le puteti gasi aici.